Guvernul transmite un bilanț clar asupra stării administrațiilor locale din România comparativ cu cele ale altor state membre ale Uniunii Europene, evidențiind dezechilibre majore și provocări structurale cu care se confruntă orașele și comunele din țara noastră. În contextul recentului raport, autoritățile de la București arată că modelul de finanțare al administrațiilor locale necesita urgent reforme, dacă se dorește o mai mare autonomie și o mai bună gestionare a resurselor publice la nivel local.
Dependența de transferurile de la bugetul de stat, o vulnerabilitate majoră
Printre principalele dezechilibre semnalate în raport se numără dependența excesivă a administrațiilor locale de transferurile de la bugetul central. Conform datelor colectate, acestea reprezintă în medie 7,43% din PIB, un procent comparabil cu cel al altor state membre, dar insuficient pentru a asigura sustenabilitatea și autonomia financiară a unităților administrativ-teritoriale din România. Mai mult, această dependență limitează capacitatea administrațiilor locale de a-și planifica și implementa proiecte fără intervenție constantă de la centru, generând într-un final un cerc vicios al subfinanțării.
În plus, autorii raportului evidențiază că inegalitățile din cadrul sistemului de finanțare ale administrației locale sunt accentuate de disparități majore între regiuni și județe, ceea ce afectează deopotrivă serviciile publice și dezvoltarea economică regională. În condițiile în care cele mai multe finanțări provin din transferuri, iar veniturile proprii se situează la niveluri modeste, administrațiile locale devin dependente de donațiile și politicile fiscale ale guvernului central, ceea ce reduce flexibilitatea și responsabilitatea lor.
Veniturile locale, o resursă subdiagnosticată și insuficientă
Raportul atrage însă atenția asupra unei alte probleme grave: veniturile proprii ale administrațiilor locale sunt prea mici pentru a susține dezvoltarea durabilă. În condițiile în care administrativ-teritorial, mai ales în mediul rural, resursele generate de impozite și taxe locale sunt insuficiente, potențialul de inovare fiscală rămâne nerealiat. Ca urmare, finanțarea proiectelor de infrastructură, educație, sănătate sau asistență socială depinde aproape în exclusivitate de fonduri externe și transferuri de la bugetul central, ceea ce limitează autonomia decizională și eficiența intervențiilor locale.
De asemenea, specialiștii din domeniu sugerează că această situație accentuează decalajele regionale, afectând calitatea serviciilor publice în zonele defavorizate. Autoritățile locale din aceste regiuni, adesea cu resurse limitate, se confruntă cu dificultăți majore în gestionarea resurselor și în atragerea investițiilor, ceea ce perpetuează ciclul de sărăcie și decadere.
Semnale de schimbare și perspective de reformă
În contextul acestor constatări, guvernul deja a anunțat că va continua să aducă modificări legislative și administrativ-teritoriale pentru a reduce dependența de fondurile centrale și pentru a stimula veniturile proprii. Se intenționează chiar o revizuire a legislației fiscale locale, precum și crearea unor mecanisme de sprijin pentru inițiativele locale de dezvoltare durabilă.
Reforma administrației publice locale este o etapă esențială în procesul de modernizare a României și de apropiere de standardele europene. În condițiile în care UE pune tot mai mult accent pe autonomie și responsabilitate locală, soluțiile trebuie să vizeze consolidarea finanțelor locale, reducerea birocratizării și inovarea în modul de gestionare a resurselor.
Este încă devreme să anticipăm impactul acestor măsuri, dar direcțiile anunțate deja stârnesc speranțe pentru o mai bună gestionare a fondurilor și o creștere a nivelului de trai în toate colțurile țării. În timp ce procesul de reformare se va desfășura pe termen mediu și lung, administrațiile locale trebuie să devină adevărate parteneri ai comunităților, sprijinite de un cadru legislativ stabil și de o resursă financiară adecvată. În final, doar astfel Romania poate depăși aceste dezechilibre și poate avansa într-un mod sustenabil în perioada următoare.
