Boala hepatică metabolică se profilează ca o amenințare majoră la adresa sănătății globale, cu estimări îngrijorătoare privind numărul de persoane afectate în următorii ani. Un studiu recent prognozează că, până în 2050, aproape 1,8 miliarde de oameni vor suferi de această afecțiune, pe fondul creșterii obezității și a problemelor legate de nivelul de zahăr din sânge.
Cunoscută anterior sub numele de „ficat gras non-alcoolic”, boala hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice (MASLD) este deja una dintre cele mai răspândite boli hepatice din lume. Datele actuale indică o creștere alarmantă, de la aproximativ 500 de milioane de persoane afectate în 1990 la 1,3 miliarde în 2023. Aceasta reprezintă o creștere de 143% într-un interval de doar trei decenii. În prezent, circa 16% din populația globală este afectată de această boală.
Factori de risc și diferențe regionale
Studiul arată că prevalența bolii este în continuă creștere, impulsionată de schimbările în stilul de viață și de expansiunea populației. Rata globală a cazurilor a crescut cu 29% din 1990 până în 2023. Afecțiunea este mai frecventă în rândul bărbaților. De asemenea, cele mai ridicate rate se înregistrează în rândul persoanelor în vârstă, în special între 80 și 84 de ani. Totuși, cele mai multe cazuri apar în rândul adulților mai tineri – între 35 și 39 de ani la bărbați și între 55 și 59 de ani la femei.
Principalul factor de risc identificat este nivelul ridicat al glicemiei, urmat de indicele crescut de masă corporală și fumat. Aceste elemente subliniază legătura puternică cu diabetul de tip 2 și obezitatea. Există diferențe notabile între regiuni. Africa de Nord și Orientul Mijlociu înregistrează cele mai ridicate rate, dar creșteri semnificative au fost observate la nivel global. În Marea Britanie, de exemplu, prevalența a crescut cu 33% între 1990 și 2023, cea mai mare creștere din Europa de Vest.
Complicații și măsuri de prevenție
Deși numărul cazurilor este în creștere, impactul general asupra sănătății (măsurat în ani de viață pierduți) a rămas relativ stabil. Acest lucru poate sugera că progresele în tratament și îngrijire permit pacienților să trăiască mai mult și mai bine, iar multe cazuri sunt depistate în stadii incipiente. Totuși, riscurile nu trebuie ignorate. MASLD poate evolua către complicații grave, precum ciroza sau cancerul hepatic. Problema majoră este că boala nu prezintă, de obicei, simptome evidente și este adesea descoperită întâmplător.
Specialiștii subliniază importanța prevenției. Boala este strâns legată de stilul de viață și poate fi gestionată, în multe cazuri, prin schimbări simple, precum alimentația echilibrată, activitatea fizică regulată și controlul greutății corporale.
