Conform Ziarul Financiar: Banca Națională a României (BNR) anticipează o redresare economică moderată în al doilea și al treilea trimestru al anului curent. Totodată, instituția financiară estimează o accelerare a creșterii creditului acordat sectorului privat și o diminuare substanțială a ratei inflației începând cu trimestrul al treilea.
Perspective economice optimiste pentru jumătatea anului
Conform proiecțiilor BNR, economia românească va începe să-și revină treptat în perioada aprilie-septembrie. Această tendință pozitivă este susținută de o creștere anticipată a volumului creditării, un indicator esențial pentru sănătatea financiară a companiilor și a gospodăriilor. De asemenea, o veste bună vine și din partea prețurilor: inflația ar urma să scadă considerabil spre sfârșitul verii și începutul toamnei, ameliorând puterea de cumpărare a populației.
Creditul privat, motorul redresării
Unul dintre pilonii pe care se bazează BNR în prognoza sa de redresare este relansarea creditării private. Se așteaptă ca băncile să fie mai dispuse să acorde credite, iar cererea din partea sectorului privat, fie el de afaceri sau individual, să crească. Acest lucru poate stimula investițiile și consumul, elemente cheie pentru o creștere economică sustenabilă.
Inflația, principalul dușman al puterii de cumpărare în ultima perioadă, pare să își încetinească traiectoria ascendentă. Estimările BNR indică o scădere vizibilă a acesteia începând cu luna iulie, un moment crucial pentru bugetele familiilor. Reducerea presiunilor inflaționiste ar putea permite o relaxare a politicii monetare în viitor, deși deciziile specifice vor depinde de evoluția datelor economice.
BNR își actualizează periodic prognozele macroeconomice, luând în considerare o multitudine de factori interni și externi. Astfel, anticipează că evoluția economică din următoarele luni va fi influențată de cererea globală, fluxurile de investiții, evoluția pieței muncii și stabilitatea regională.
Proiecțiile prezentate de Banca Națională a României oferă o imagine încurajatoare pentru economia țării în prima parte a anului 2024. Se anticipează că PIB-ul va înregistra o creștere modestă, dar constantă, în trimestrele doi și trei.
Factorii care vor contribui la această redresare includ consumul privat susținut de veniturile în creștere și de măsurile de sprijin guvernamentale, precum și investițiile, care ar urma să beneficieze de un mediu de afaceri mai stabil. De asemenea, exporturile ar putea să înregistreze o performanță mai bună, pe fondul unei recuperări a cererii din partea partenerilor comerciali tradiționali ai României.
În ceea ce privește inflația, Banca Națională mizează pe o traiectorie descendentă accentuată din trimestrul al treilea. Aceasta ar fi rezultatul scăderii prețurilor la energie, normalizării lanțurilor de aprovizionare globale și a unei politici monetare restrictive care își va produce efectele în economie.
BNR a confirmat aceste estimări în cadrul celei mai recente ședințe a Consiliului de Administrație, unde au fost analizate ultimele date macroeconomice și au fost recalibrate proiecțiile pentru perioada următoare.
Analiștii economici iau în calcul posibilitatea ca inflația să coboare sub ținta BNR pentru prima dată în ultimii ani în cursul anului viitor, dacă tendințele actuale se mențin.
Indicatorii anticipați sugerează că sectorul bancar va juca un rol esențial în stimularea economiei prin intermediul creditării. Se așteaptă ca băncile să fie mai receptive la cererile de finanțare, iar costurile împrumuturilor să devină mai accesibile.
Această evoluție pozitivă a creditării private ar trebui să susțină direct activitatea economică, de la IMM-uri până la marile companii, și să contribuie la crearea de noi locuri de muncă.
Pe fondul acestor perspective, BNR va continua să monitorizeze atent evoluția macroeconomică și să ajusteze, dacă este necesar, instrumentele de politică monetară pentru a asigura stabilitatea prețurilor și o creștere economică sustenabilă pe termen mediu. Deciziile viitoare vor depinde în mare măsură de evoluția inflației, de dinamica pieței muncii și de contextul economic internațional.
Sursa: Ziarul Financiar
