Inflația românească ar putea să-și continue tendința de reducere lentă până la începutul anului 2026, însă după această etapă, experții anticipează o posibilă creștere mai accentuată decât cea estimată anterior. Aceste previzii apar în urma publicării minutei ultimei ședințe de politică monetară a Băncii Naționale a României (BNR), desfășurate pe 17 februarie, care evidențiază o perspectivă mai nuanțată asupra evoluției prețurilor în țară.
Inflația pașnică în prima parte a anului, cu riscuri decise la orizont
Potrivit documentului, tendința de scădere a ratei anuale a inflației va continua, cel puțin în primul trimestru al lui 2026. Membrii Consiliului de Administrație al BNR estimează că această descreștere va fi una lentă, în condițiile în care factori precum adaptarea consumatorilor și ajustarea prețurilor la nivelul național continuă să influențeze costurile de trai. Totuși, odată cu apropierea de vară, previziunile indică o posibilă revigorare a inflației, depășind limitele estimărilor anterioare.
„Rata anuală a inflației este așteptată să își prelungească scăderea lentă în primul trimestru din 2026, dar să consemneze ulterior o creștere mai pronunțată decât s-a anticipat anterior”, se arată în minuta BNR. Această creștere reflectă atât efectele unor măsuri de consolidare fiscală, cât și impactul condițiilor externe și ale variațiilor anticipabile ale prețurilor la energie și alimente. În contextul actual, gestionarea inflației rămâne o provocare pentru banca centrală, mai ales în condițiile în care consumul rămâne sub nivelul așteptărilor.
Investițiile, motorul predominant al creșterii economice
Pe fondul unei inflații în des Crestere, raportul BNR subliniază faptul că recenta evoluție economică continuă să fie condusă de investiții. Acestea rămân singurul motor robust de creștere, în timp ce consumul a avut un avans foarte modest, fiind afectat de două elemente majore: inflația în creștere și eforturile de consolidare fiscală. Această tendință a fost resimțită și în precedentele trimestre, când consumul populației și al companiilor s-a izbit de limitele disponibilității financiare și de incertitudinea economică.
Specialiștii investesc speranțe în revitalizarea investițiilor, precum și în implementarea unor măsuri de stimulare care să impulsioneze economia națională într-un context în care recesiunea globală și volatilitatea piețelor continuă să influențeze cursul și situația macroeconomică. Însă, în momentul de față, creșterea economică rămâne fragilă, dependentă de investiții și de deciziile politice și fiscale de la nivel național.
Perspective și provocări pentru economia românească
Deși perspectivele prezentate de BNR indică o posibilă creștere a inflației după primul trimestru, actualii oficiali ai băncii centrale subliniază că menținerea stabilității prețurilor rămâne o prioritate. În ultimii ani, eforturile BNR au fost dedicate stabilizării inflației, în paralel cu ajustări ale dobânzilor de politică monetară și măsuri de control al lichidităților.
În același timp, economia României se confruntă cu o serie de provocări de lungă durată: insuficiență a investițiilor, accentuarea decalajelor regionale, și dificultăți în atragerea capitalului străin. În condițiile în care creșterea economică depinde aproape exclusiv de investiții, o eventuală exacerbare a inflației ar putea avea consecințe negative asupra consumului și, implicit, asupra creșterii.
Analizând aceste evoluții, economiștii avertizează că gestionarea balanței între combaterea inflației și susținerea creșterii devine tot mai complicată. Deși perspectivele pe termen scurt indică o stabilizare, viitorul economiei românești va depinde de măsurile pe care guvernul și BNR le vor adopta pentru a sprijini investițiile, a menține stabilitatea financiară și a stimula o creștere sustenabilă, adaptată noilor realități globale.
