Un proiect major de consolidare și renovare energetică a unui imobil istoric din inima Sectorului 5, pe bulevardul Schitu Măgureanu nr. 3, se apropie de faza de implementare. Clădirea, datând din finalul secolului al XIX-lea, va fi supusă unor lucrări extensive de consolidare seismică și îmbunătățire energetică, cu o finanțare estimată la peste 24 de milioane de lei fără TVA (aproximativ 5 milioane de euro). Această inițiativă, finanțată în principal prin Planul Național de Redresare și Reziliență, face parte din eforturile autorităților de a confecționa un oraș mai sigur și mai sustenabil, în special în fața riscului unui cutremur major.
Transformarea unui simbol arhitectural al Bucureștiului
Clădirea, cunoscută sub numele de „Bloc Cireșica”, a fost construită între 1898 și 1900, reprezentând un exemplu tipic arhitectural al epocii sale. Cu un regim de înălțime S+P+4 etaje și cu o structură din zidărie portantă, aceasta găzduiește 23 de apartamente destinate exclusiv locuirii. Deși nu poartă statutul de monument istoric, ea se află într-o zonă protejată – Zona nr. 06 „bulevardul haussmannian Elisabeta – Kogălniceanu” –, ceea ce impune restricții stricte asupra intervențiilor de reabilitare, mai ales la nivel de fațadă și volum.
Complexul vechi se află într-o stare avansată de uzură, fiind un exemplu clasic al provocărilor cu care se confruntă Bucureștiul în renovarea patrimoniului construit la finalul secolului XIX. Expertiza tehnică a arătat că imobilul se încadrează în clasa I de risc seismic, cea mai periculoasă conform legislatiei din România. „Există un pericol major de prăbușire în cazul unui cutremur puternic”, avertizează specialiștii, punând accent pe urgența consolidării structurale pentru a asigura siguranța locatarilor și a bunurilor acestora.
Fisurile apărute în zidărie, degradarea elementelor nestructurale și capacitatea redusă de rezistență la seisme au fost semne clare ale unor probleme care necesită intervenții rapide și solide. Clădirea nu deține proiectul tehnic inițial sau cartea tehnică, astfel încât evaluarea s-a realizat pe bază de inspecții vizuale și teste nedistructive. Rezultatele sunt îngrijorătoare, iar experții subliniază necesitatea unor măsuri de consolidare urgente, pentru a preveni eventuale tragedii într-un seism major.
Impactul asupra locatarilor și a mediului urban
Pe lângă efortul de siguranță, renovarea presupune și reducerea consumurilor energetice ale clădirii. Auditul energetic relevă pierderi de căldură semnificative, atât din cauza lipsei izolației termice, cât și a vechimii materialelor utilizate. La final, locatarii vor beneficia de costuri mai mici cu încălzirea și apa caldă, dar și de o locuință mai sigură.
Lucrările, care vor include consolidarea structurii, refacerea planșeelor, izolare termică și modernizarea instalațiilor, sunt programate să se deruleze pe o perioadă relativ scurtă. Contractul vizat pentru execuție „la cheie”, are o valoare estimată de peste 24 de milioane de lei, iar termenul limită pentru depunerea ofertelor este 30 ianuarie 2026. Finanțarea se asigură prin componenta „Valul Renovării” din PNRR, în cadrul unui parteneriat între Ministerul Dezvoltării și Primăria Capitalei.
Astfel, proiectul nu este doar un simplu renovare, ci reprezintă un pas important în efortul Bucureștiului de a-și proteja patrimoniul și de a-l pregăti pentru eventualele provocări ale secolului XXI. Cu o abordare integrată, în care siguranța, eficiența energetică și respectarea limitărilor zonale sunt priorități, se pregătește transformarea nu doar a unui imobil, ci și a identității urbane. Rămâne de urmărit dacă aceste intervenții vor fi finalizate conform planurilor și dacă vor constitui un model pentru alte clădiri vechi din orașul care trebuie să se adapteze unui nou context seismic și climatic.
