Bucureștiul a pregătit un buget de peste jumătate de miliard de euro pentru proiecte europene în 2026, însă provocările administrative persistă
După un an 2025 marcat de dificultăți bugetare și întârzieri administrative, autoritățile din București și Ilfov spun că se pregătesc să atragă în 2026 peste 539 de milioane de euro pentru dezvoltarea regiunii. Aceasta include o gamă variată de proiecte, de la cercetare și apărare la digitalizare și infrastructură, în încercarea de a revitaliza un sistem care, în ultimii ani, a suferit de probleme structurale și de lipsă de personal calificat. Calendarul estimativ pentru lansarea apelurilor de proiecte a fost deja publicat, iar lista de linii de finanțare reflectă atât priorități strategice, cât și nevoia de stimulare economică a sectorului privat.
Investiții strategice și focus pe cercetare și apărare
Unul dintre cele mai importante proiecte din lista de finanțare îl reprezintă Parcul Științific și Tehnologic „Măgurele Science Park”, pentru care se alocă 65 de milioane de euro. Inițiativa, pregătită de ani de zile, are menirea să valorifice potențialul laserelor de la Măgurele, dar întâmpină dificultăți administrative. Acest apel este de tip necompetitiv și este destinat exclusiv Consiliului Județean Ilfov, fiind programat pentru depunere în vara anului viitor.
Un alt proiect de anvergură, care va primi o sumă de 55 de milioane de euro, vizează modernizarea infrastructurilor de apărare și măsuri pentru protecția infrastructurilor critice. Donatorii eligibili sunt primăriile din Ilfov și sectoarele Capitalei, iar inițiativa va fi lansată spre finalul anului, în decembrie. În plus, o alocare semnificativă pentru cercetare și apărare marchează o prioritate clară pentru autorități, în încercarea de a consolida securitatea națională și de a sprijini inovația.
Digitalizare și mobilitate: investiții în orașul smart
Pentru modernizarea administrației publice, bugetul de 55 de milioane de euro este dedicat digitalizării și soluțiilor inteligente pentru orașe. Primăriile vor putea accesa fondurile pentru reducerea birocrației și implementarea de sisteme electronice pentru relația directă cu cetățenii. Aceasta se face într-un context în care digitalizarea administrației a devenit o prioritate națională, dar rezultatele din ultimii doi ani au fost mai slabe decât s-ar fi așteptat, din cauza resurselor insuficiente și a dificultăților administrative.
În domeniul transporturilor urbane, fondurile se distribui pe segmentul de digitalizare a sistemelor de transport și infrastructură pentru pietoni și bicicliști, în total aproape 26 de milioane de euro. Aceste investiții sunt menite să faciliteze mobilitatea durabilă, dar și să reducă presiunea asupra traficului din Capitală și zonele limitrofe.
Bani pentru siguranță și regenerare urbană
Siguranța rutieră primește o sumă de peste 31 de milioane de euro, destinată reducerii accidentelor în puncte identificate ca fiind critice în București și Ilfov. În același timp, aproape 38 de milioane de euro vor merge spre creșterea multimodalității și accesibilității, inclusiv pentru sectorul nemotorizat, precum pistele de biciclete și traseele pietonale.
Proiectele de regenerare urbană și conservare culturală beneficiază de o alocare de peste 70 de milioane de euro, vizând reabilitarea spațiilor publice, parcurilor și monumentelor. Totodată, un grant de 5,3 milioane de euro este destinat clădirilor eficiente energetic, în timp ce 25 de milioane de euro sunt rezervate pentru construirea și modernizarea locuințelor sociale, o nevoie acută în periferii.
Provocări administrative și perspective pentru 2026
În ciuda fondurilor generoase anunțate, anul 2025 a fost unul marcat de probleme birocratice, cu un număr extrem de redus al contractelor semnate față de cererile depuse. Multe proiecte au fost respinse pentru lipsa condițiilor tehnice sau pentru formulări incomplete, iar întârzierile în evaluare au fost exacerbate de deficiențele în personalul calificat. Recrutarea evaluatorilor s-a dovedit dificilă, iar procesul de verificare s-a blocat, punând în pericol derularea programelor de finanțare.
Administrațiile locale din regiunea București-Ilfov, în condițiile în care bugetele proprii sunt limitate, depind în mare măsură de fondurile europene pentru a realiza investiții majore. În acest context, recentele discuții despre sincronizarea apelurilor de finanțare și reducerea suprapunerilor ar putea fi un pas spre eficientizarea sistemului, dar până atunci, domeniul rămâne vulnerabil la obstacole birocratice.
Pe măsură ce 2026 se apropie, autoritățile și mediul privat trebuie să își flexeze resursele și să găsească soluții pentru a transforma aceste promisiuni în rezultate concrete. În condițiile în care planurile sunt ambițioase, însă dificultățile administrative încă limitează potențialul, rămâne de văzut dacă această rundă de finanțare va aduce schimbarea dorită pentru Capitală și regiunea sa.
