Consiliul General al Municipiului București a respins propunerea primarului general, Ciprian Ciucu, de majorare a prețurilor pentru biletele STB, marcând prima înfrângere politică a edilului de când a preluat conducerea Capitalei. În cadrul ședinței de joi, proiectul de hotărâre a fost votat împotriva, cu doar 23 de consilieri favorabili, în timp ce 5 au fost împotrivă și 22 s-au abținut. Decizia a atras atenția, în primul rând, pentru contextul sensibil al situației financiare a societății de transport public și pentru implicațiile politice și sociale ale unei astfel de măsuri.
Rezistență politică și divergențe în cadrul Consiliului
Pentru a justifica propunerea de scumpire, primarul Ciprian Ciucu a invocat criza financiară gravă cu care se confruntă Societatea de Transport București (STB). El a spus că majorarea cu 66% a tarifului pentru o călătorie de 90 de minute, de la 3 lei la 5 lei, ar fi fost un “mic aport” pentru evitarea insolvenței. „Dacă săptămâna viitoare nu vom avea bani să plătim o rată din datoria către ANAF, această societate va fi nevoită să insolvențeze”, a avertizat edilul, adăugând că a discutat deja cu conducerea TPBI (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov) și cu reprezentanții Societății de Transport București pentru a identifica soluții de redresare.
Cu toate acestea, împotriva proiectului au votat în majoritate consilierii din cadrul opoziției, cu precădere membrii PNL, USR și REPER, susținând că majorarea tarifelor nu este o soluție durabilă și că ar putea avea consecințe negative pentru cetățeni. Liderul de grup al consilierilor AUR, Ovidiu Zară, a anunțat că partidul său votează împotriva creșterii tarifelor, justificând poziția prin protestul față de lipsa restructurărilor eficiente în cadrul societății, pe fondul unui număr excesiv de directori și angajați administrați între 2.500 și 3.000, în condițiile în care compania nu-și gestionează corespunzător resursele.
Chiar și în aceste condiții, cinci consilieri AUR s-au abținut, în ciuda numărului de opt reprezentanți ai formațiunii în legislativul local, semn clar al diviziunii interne. La rândul său, PSD și PUSL s-au poziționat neutru, abținându-se, iar decizia finală a fost o demonstrație clară a dificultăților cu care se confruntă actuala administrație a Capitalei pentru a găsi consens în privința impulsurilor financiare atât de necesare societății de transport.
Contextul economic și dificultățile financiare ale STB
Primarul Ciprian Ciucu a explicat că majorarea tarifelor a fost absolut necesară pentru stabilizarea situației financiare a societății. El a dezvăluit că, dacă datoria societății ajunge să nu fie plătită, societatea riscă intrarea în insolvență. Costurile cresc, spune edilul, atât din cauza inflației generale, cât și a costului energiei și combustibililor, iar tarifele actuale nu reflectă realitatea economică: „STB are 1,6 miliarde de lei datorii, iar doar 17% din costul serviciului este suportabil din tarif. Costurile sunt foarte mari, subvențiile sunt foarte mari, în condițiile în care nu compania își cumpără autobuzele și tramvaiele, compania nu repară liniile, ci tot Primăria Capitalei.”
Soluțiile pe termen scurt, precum creșterea tarifelor, reprezintă doar o parte a unui plan mai amplu de redresare. Primarul cere un audit și o evaluare a administrației societății pentru a înțelege exact mobilul deciziilor manageriale și pentru a identifica soluții concrete de salvare a companiei.
Prețurile care ar fi trebuit să crească
Dacă proiectul de hotărâre ar fi fost aprobat, prețul unui bilet de călătorie de 90 de minute ar fi trebuit să crească de la 3 la 5 lei, marcând o dublare a tarifelor pentru unele abonamente și o creștere de 75% la abonamentul de 24 de ore, de la 8 la 14 lei. Trecerea la aceste tarife ar fi fost cea mai semnificativă ajustare de preț din ultimii ani, după majorarea din 2021, când tariful pentru bilet s-a majorat de la 1,3 lei la 3 lei.
Ajustarea tarifelor s-ar fi reflectat nu doar în venituri, ci și în percepția subsidiației de stat, deoarece costurile n-au fost întotdeauna reflectate în prețuri. În plus, aceste prețuri crescute ar fi trebuit să reducă presiunea bugetară tot mai mare asupra Primăriei Capitalei, însă reacția consilierilor a fost una de rezervă și de scepticism, mai ales în contextul unor problemestructurale severe la nivelul managementului societății.
Implicarea politică și perspectivele viitoare
Decizia de a respinge creșterea tarifelor se înscrie într-un context mai larg de disputa politică din Capitală, în care administrația de la Ciucu încearcă să echilibreze între nevoia de finanțare a unei societăți aflată în criză și preocuparea pentru cetățeni, deja supuși prețurilor în creștere în toate domeniile.
Primarul a afirmat că, deși nu este de acord cu majorarea tarifelor, va accepta continuarea discuțiilor și va solicita propuneri concrete și măsuri alternative pentru redresarea situației. În același timp, va insista ca un audit complet să fie realizat pentru a analiza modul în care sunt gestionate resursele și pentru a preveni un dezastru financiar complet.
În acest moment, societatea de transport public din București se află în fața unei situații de criză extremă, iar perspectiva stabilizării sale rămâne incertă. Decizia Consiliului nu doar că întărește diviziunile politice din cadrul administrației, ci și evidențiază dificultățile complexe cu care se confruntă administrația locală în gestionarea unui sector vital pentru funcționarea orașului. Rămâne de văzut dacă, în următoarele săptămâni, vor apărea soluții concrete pentru salvarea societății, sau dacă criza economică și administrativă va duce la un blocaj total al transportului public în București.
