Platformele online pentru minori, în vizorul autorităților: studiu privind accesul ilegal la rețelele sociale
Un studiu recent aruncă o umbră de îndoială asupra eficacității măsurilor de restricționare a accesului copiilor la platformele de socializare. Cercetarea, realizată în Australia, arată că mulți tineri cu vârste între 12 și 15 ani continuă să utilizeze conturi pe platforme restricționate, în ciuda interdicțiilor. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea companiilor de tehnologie de a-și impune propriile reguli și la impactul real al acestor măsuri asupra siguranței online a copiilor.
Companiile, acuzate de ineficiență
Studiul, efectuat în luna martie, a arătat că aproximativ trei din cinci tineri australieni care aveau conturi pe platformele restricționate înainte de decembrie încă le accesează. Dintre aceștia, 53% sunt utilizatori minori de TikTok și YouTube, în timp ce 52% accesează conturi pe Instagram. Procentele ridicate sugerează că platformele nu au reușit să blocheze accesul ilegal, în ciuda legislației australiene care obligă companiile să împiedice utilizarea platformelor de către persoanele sub 16 ani. Nerespectarea acestei obligații poate atrage amenzi considerabile.
Două treimi dintre utilizatorii minori de YouTube declară că platforma nu a întreprins „nicio acțiune” pentru a le elimina conturile. O situație similară este raportată și pe alte platforme, precum Snapchat (61%) și Instagram și TikTok (60%). Jumătate dintre copiii care foloseau platformele înainte de interdicție spun că aceasta nu a adus nicio schimbare în privința siguranței lor online. Mai mult, unul din șapte afirmă că se simte chiar mai puțin în siguranță după restricții. Aceste rezultate indică lacune semnificative în implementarea și respectarea reglementărilor.
Părinții, între beneficii și îngrijorări
Restricțiile au avut și un impact asupra comportamentului copiilor și al familiilor. Un sondaj YouGov din martie arată că 61% dintre părinți au observat între două și patru schimbări pozitive. Acestea includ mai multe interacțiuni față în față, îmbunătățirea relațiilor părinte-copil și o mai mare prezență a copiilor în viața de zi cu zi.
Cu toate acestea, există și efecte negative. Doi din cinci părinți au semnalat inegalitate digitală crescută și o migrare spre platforme mai puțin reglementate. Aceasta arată că o interdicție nu rezolvă în totalitate problema, copiii găsind alte modalități de a accesa conținut online, uneori cu o supraveghere mai redusă.
Marea Britanie, pe urmele Australiei
Marea Britanie se află în prezent în plină consultare publică privind oportunitatea unei interdicții similare. Rezultatele sunt așteptate în vară. Directorul executiv al Fundației Molly Rose, Andy Burrows, consideră că noile date „ridică întrebări majore cu privire la eficacitatea” unei interdicții. El susține că firmele de tehnologie trebuie să fie supuse unor reglementări mai stricte, nu doar unor interdicții.
Grecia a anunțat recent că va interzice accesul persoanelor sub 15 ani la rețelele sociale. Premierul de la Atena a solicitat totodată Comisiei Europene o legislație similară la nivelul Uniunii Europene.
