O descoperire revoluționară ar putea schimba abordarea tratamentului cancerului. Cercetătorii de la Universitatea din Waterloo au dezvoltat o bacterie modificată genetic capabilă să vizeze și să distrugă tumorile din interior, fără a afecta celulele sănătoase. Studiul, publicat recent în ACS Synthetic Biology, deschide noi perspective în lupta împotriva acestei afecțiuni.
Noua armă împotriva cancerului: bacteria modificată genetic
Echipa de cercetători, condusă de doctorandul Bahram Zargar și supervizată de profesorii Brian Ingalls și Pu Chen, a utilizat bacteria Clostridium sporogenes, prezentă în mod natural în sol. Această bacterie are capacitatea de a prolifera în medii lipsite de oxigen, o caracteristică exploatată în noua abordare terapeutică. Centrul tumorilor solide este adesea hipoxic, adică sărac în oxigen, ceea ce creează un mediu ideal pentru înmulțirea bacteriei. Odată ajunsă în tumoră, bacteria consumă nutrienții și începe să distrugă celulele canceroase din interior.
Pentru a preveni răspândirea bacteriei și în zonele oxigenate din afara tumorii, cercetătorii au modificat genetic Clostridium sporogenes. Au introdus în genomul său o genă de la o altă bacterie, tolerantă la oxigen. Această genă nu este activă în mod constant, ci este declanșată printr-un mecanism sofisticat numit „quorum sensing”. Mecanismul funcționează ca un circuit electric, bazat pe semnale chimice emise de bacterii. Gena se activează doar atunci când numărul de bacterii acumulate în tumoră atinge un anumit nivel, limitând astfel proliferarea în fluxul sanguin.
Provocări și perspective
„Am construit ceva asemănător unui circuit electric, dar din fragmente de ADN”, a explicat dr. Brian Ingalls. „Dacă sunt asamblate corect, formează un sistem previzibil”. Această abordare vizează nu doar distrugerea tumorii, ci și controlul precis al răspândirii bacteriei în organism. Potențialul terapeutic al acestei metode este vast, oferind o alternativă la terapiile convenționale, adesea invazive și cu efecte secundare severe.
Următorii pași
Cercetătorii intenționează să combine gena de toleranță la oxigen cu sistemul quorum sensing într-o singură bacterie, pentru a testa eficacitatea acesteia în studiile preclinice pe tumori. Rezultatele acestor studii vor determina modul în care această tehnologie va fi avansată spre etapele de testare clinică și eventuala utilizare în tratamentul cancerului.
