O bacterie responsabilă pentru scarlatină a fost descoperită într-o mumie precolumbiană din Bolivia, sugerând că această boală exista în Americi cu mult înainte de contactul cu europenii. Descoperirea, realizată de cercetători de la Eurac Research, oferă o perspectivă nouă asupra evoluției acestei bacterii și a impactului său istoric asupra sănătății umane.
O descoperire inopinată într-o mumie
Cercetătorii, specializați în studierea mumiilor, au identificat urmele bacteriei Streptococcus pyogenes în rămășițele unui tânăr de origine indigenă. Mumia, datând din perioada intermediară târzie (1283-1383), provenea dintr-un chullpa, un tip de turn funerar specific regiunii Altiplano din Bolivia. Descoperirea a fost, într-un fel, întâmplătoare, fiind rezultatul unei analize genetice extinse a rămășițelor umane mumificate natural. Obiectivul inițial nu era identificarea specifică a acestui patogen, ci o explorare mai amplă a microorganismelor prezente în rămășițe.
Frank Maixner, directorul Institutului pentru Studierea Mumiilor din cadrul Eurac Research, a explicat că abordarea adoptată în analizele genetice a fost una deschisă, cercetând nu doar ADN-ul uman, ci și pe cel al microorganismelor prezente. Metoda de datare cu radiocarbon și analizele genetice au permis stabilirea vârstei mumiei și identificarea bacteriei. Având în vedere relevanța medicală actuală a agentului patogen, cercetătorii au decis să studieze în detaliu bacteria.
Reconstrucția genomului antic
Pentru a aprofunda cercetările, echipa a folosit o metodă numită asamblare de novo, un proces computațional care reconstruiește genomul bacterian de la zero, fără a se baza pe un model de referință modern. Microbiologul Mohamed Sarhan a subliniat importanța acestei metode, care permite descoperirea de informații noi, inclusiv variante genetice dispărute. Conservarea excepțională a ADN-ului, datorată condițiilor reci și uscate din zonele înalte ale Boliviei, a facilitat reconstrucția unui genom aproape complet.
Guido Valverde a menționat că starea excelentă a ADN-ului a permis obținerea unor informații ample, demonstrând, de exemplu, că bacteria era deja capabilă să provoace boala. De asemenea, cercetătorii au identificat aceeași bacterie și în seturi de date ADN din Europa vechi de aproximativ 4.000 de ani. Descoperirile sugerează că majoritatea liniilor evolutive ale tulpinilor moderne de Streptococcus pyogenes s-au separat acum aproximativ 5.000 de ani.
Studiul a fost publicat în revista Nature Communications.
