Lipsa infrastructurii adecvate și a unor centre de intervenție specializate pentru deszăpezire a transformat drumul din jurul capitalei într-un adevărat câmp de luptă cu iarna. În timp ce ninsorile și temperaturile extrem de scăzute din nopțile recente au creat un scenariu periculos pe autostrăzile din zonă, modul în care autoritățile gestionează situația ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea de reacție și pregătire.
Nevoia acută de centre de intervenție și utilaje performante
Lipsa unor centre dedicate, funcționale și echipate corespunzător pentru intervenții rapide a fost evidențiată clar în ultimele zile. Tronsoanele de autostradă din jurul Bucureștiului, în special pe A0 și în zona nodurilor rutiere principale, s-au transformat în capcane de gheață. În condițiile în care utilajele sunt nevoite să vină de la distanțe considerabile, intervențiile întârziate s-au resimțit direct în carosabil, unde poleiul a fost acoperit cu un strat dens de gheață, făcând circulația extrem de riscantă.
Utilajele contractate de Direcția de Drumuri și Poduri București s-au defectat frecvent, perturbând planurile de deszăpezire și îngreunând aplicarea materialelor antiderapante. La temperaturi scăzute, specificul zonei impune acțiuni preventive, precum răspândirea sarei sau clorurii de calciu pentru prevenirea formării poleiului. Însă, aceste măsuri nu au fost întreprinse la timp, lăsând drumurile într-un stadiu periculos pentru șoferi.
Traficul devine un coșmar pentru șoferii din Capitală
Impactul acestor deficiențe s-a reflectat imediat în trafic. Cel mai recent incident din zona nodurilor rutiere a adus la raportare multiple pericole, în special pentru șoferii care tranzitează A0, în special pe inelul de Sud. Imaginile surprinse luni dimineață arată un strat consistent de zăpadă frământată și acoperit cu o peliculă de gheață, care a făcut ca viteza medie de deplasare să scadă drastic, sub 50 km/h, iar riscul de accidente să crească. În zonele unde curbele sunt mai strânse, precum bretelele de acces și descărcare, pericolul de derapaj este maxim, iar șoferii trebuie să fie extrem de atenți.
În plus, viscolul și poleiul au dus la blocaje și accidente în lanț, conform alertelor transmise de aplicațiile de navigație. Utilizatorii de Waze au raportat în mod frecvent apariția gheții recent formate și, din păcate, au fost multe cazuri de coliziuni rapide, cauzate de lipsa unei intervenții agresive din partea autorităților.
Infrastructură insuficientă și timp pierdut
Una dintre principalele probleme care accentuează această criză este lipsa unui centru de coordonare local, capabil să gestioneze eficient intervențiile de pe tronsonul nordic al autostrăzii A0. Cel mai apropiat centru, situat pe A3, se află la kilometri distanță, iar utilajele trebuie să parcurgă distanțe lungi pentru a ajunge pe șosea, timp în care poleiul devine tot mai răspândit. În mod normal, municipiul București, dar și autoritățile regionale, ar trebui să dispună deja de infrastructură logistică de primă linie, pentru ca reacția să fie rapidă și eficientă.
Problema devine și mai complicată pe fondul progresului lent al proiectului pentru închiderea inelului de nord al A0. Segmentul de 17,5 kilometri care trebuie să completeze drumul circular în această zonă se află în impas, fără o perspectivă clară de finalizare în condițiile actuale. În prezent, intervențiile se bazează pe utilaje ale CNAIR și DRDP București, subcontractate către terți, ceea ce face ca orice defecțiune a utilajelor să blocheze rapid operațiunile, prelungind perioadele de răspuns și crescând riscul ca drumurile să devină impracticabile.
În timp ce martorii din zonă avertizează asupra vulnerabilităților sistemului, autoritățile par a fi departe de a o soluționa în viitorul apropiat. Lipsa unui centru de coordonare dedicat, un adăpost pentru utilaje de intervenție și stocuri suficiente de material antiderapant transformă fiecare episod de iarnă într-o provocare pentru șoferii și autoritățile locale. Trecerea timpului și agravarea traseelor sub zăpadă și polei spun o poveste despre nevoia urgentă de investiții și planificare, pentru ca astfel de situații să nu mai pună în pericol siguranța circulației și viața oamenilor. În condițiile în care vremea pare să rămână geroasă, tensiunea persistă, iar întrebarea rămâne: când vor fi puse în funcțiune infrastructura și centrele de intervenție suficiente pentru a evita o repetare a acestei crize? Răspunsul îl dețin încă autoritățile, care trebuie să acționeze cu mai multă hotărâre dacă doresc să salveze sezonul rece de pe drumul spre iarnă.
