Sistemul de sănătate din România rămâne subfinanțat, chiar și după dublarea bugetelor în ultimii șapte ani. În condițiile în care alocările financiare pentru sector au crescut, problemele cronice persistă, fiind alimentate de risipa și gestionarea defectuoasă a fondurilor publice. Deși pare paradoxal, realitatea arată că fondurile destinate sănătății pleacă adesea pe drumuri nejustificate, reducând eficiența sistemului și afectând direct calitatea serviciilor oferite cetățenilor.
Buget crescutt, dar problemele persistă
Într-o perioadă în care România a majorat semnificativ alocările pentru sănătate, aceste eforturi nu s-au tradus încă în îmbunătățiri concrete. Creșterea bugetului nu a fost însoțită de măsuri incisive pentru combaterea risipelor și a gestionării deficitare a resurselor. Potrivit unor surse din ministere, o parte semnificativă a fondurilor continuă să fie irosită pe cheltuieli administrative sau pe alte găuri negre ale sistemului. În plus, infrastructura inadecvată, dar și probleme de personal și administrare, contribuie la deteriorarea serviciilor medicale, chiar dacă sumele alocate sunt considerabile.
Risipa în plata salariilor și comisioanele bancare
Unul dintre cele mai flagrante exemple de risipă este reprezentat de costurile extrem de mari asociate plății salariilor angajaților din sistemul public de sănătate. Attila György, subsecretar de stat în Ministerul Finanțelor, a precizat recent că „am avut zile în care am plătit 80.000 de euro comisioanele bancare aferente ordinelor de plată a salariilor.” Această sumă, în condițiile în care salariile din sistemul public de sănătate sunt deja un subiect sensibil, reflectă pierderi financiare fără justificație, care s-ar putea economisi prin optimizarea proceselor.
Astfel de comisioane bancare, de ordinul zecilor sau sutelor de mii de euro, reprezintă o pierdere anuală semnificativă pentru stat, mai ales dacă ținem cont că aceste fonduri ar putea fi realocate pentru dotări, infrastructură sau salarii motivate. Într-un sistem în care plata salariilor se face în mare parte prin ordine bancare, reducerea costurilor bancare ar putea elibera sume importante, dar solutii concrete lipsesc încă, din cauza unor procese administrative ineficiente sau a lipsei de politici de gestionare eficientă.
Impactul risipelor asupra sistemului de sănătate
Risipa finanțelor nu este doar o problemă economică, ci și una de subminare a încrederii publice în instituțiile statului. Într-un context în care populația tot mai greu își permite să beneficieze de servicii medicale de calitate și în condiții decente, aceste pierderi adaugă obstacole în calea unui sistem funcțional și capabil să asigure servicii eficiente.
Deși guvernanții recunosc existența acestor probleme și fac pași spre modernizare, rămâne de văzut dacă măsurile anunțate vor fi suficiente pentru a opri risipa. În ultimii ani, reformele s-au concentrat mai mult pe creșterea sumelor alocate decât pe eficientizarea cheltuielilor.
Pentru ca sistemul de sănătate să devină realmente sustenabil, este nevoie de o schimbare radicală în modul de gestionare a fondurilor, cu implementarea unor sisteme de control mai riguroase și digitalizare avansată. În acest moment, sistemul a rămas în mare parte în urmă, iar costurile suplimentare generate de risipe nu fac decât să tragă în jos performanța și calitatea serviciilor medicale.
Ultimele declarații ale oficialilor indică o conștientizare a problemelor, dar și un angajament pentru reducerea risipelor și a costurilor inutile. Într-un sistem în care fiecare euro contează, reducerea cheltuielilor inutile și reorganizarea proceselor administrative devin obiective prioritare pentru a asigura un acces mai bun la servicii și pentru a crește transparența în gestionarea fondurilor publice în sănătate. Rămâne de văzut dacă aceste inițiative vor fi susținute de măsuri concrete, astfel încât banii destinați sănătății să se reflecte în beneficii palpabile pentru pacienți.
