Începutul primăverii 2026 aduce schimbări semnificative în domeniul fiscalitatei din România, cu focus pe facilități pentru persoane fizice și companii, dar și cu ajustări importante ale plafonului pentru sistemul TVA la încasare. Actualizările legislative intră în vigoare în prima jumătate a lunii martie, oferind contribuabililor și firmelor oportunități de optimizare fiscală și simplificare a procedurilor administrative.
Facilități fiscale pentru investitori și investiții la bursă
Unul dintre cele mai așteptate anunțuri pentru persoanele fizice îl reprezintă facilitățile fiscale acordate celor care investesc la bursă. Începând cu luna martie, salariații care cumpără acțiuni, obligațiuni sau ETF-uri prin intermediul brokerilor pot beneficia de o reducere de impozit pe venit, condiționată de anumite limite. Conform noilor reglementări, această facilitate se aplică doar la funcția de bază și limitează reducerea la echivalentul a 400 de euro anual, oferind astfel un suport pentru investitori în gestionarea eficientă a impozitelor.
Nu doar salariații au de câștig, ci și persoanele care își desfășoară activitatea independentă. PFA-urile pot deduce din impozitul pe venit plățile efectuate pentru investițiile realizate la bursă, tot cu anumite limite, facilitând astfel o anumită flexibilitate fiscală în contextul activităților financiare personale.
Boost pentru plafonul TVA la încasare
Un alt punct important al noilor măsuri îl constituie majorarea plafonului pentru sistemul de TVA la încasare, un mecanism ce permite firmelor să achite TVA-ul în funcție de încasările efectuate, nu de facturile emise. Plafonul va crește etapizat, ajungând până la 5,5 milioane lei. Această măsură vine în contextul eforturilor guvernamentale de a sprijini mediul de afaceri, mai ales în perioade de incertitudine economică, reducând presiunea asupra cash-flow-ului companiilor mici și mijlocii.
Dezbaterea publică privind acest plafon a fost intensă în ultimele luni, însă decizia de a majorarea gradual a fost primită ca o măsură de relaxare fiscală, menită să stimuleze activitatea economică și să preîntâmpine unele dificultăți în gestionarea fluxurilor financiare.
Termene limită și măsuri administrative în lumina noilor legi
La data de 18 martie, contribuabilii inactivi de o perioadă de între unu și trei ani trebuie să își reactiveze situațiile fiscale pentru a evita desființarea automată. Conform Legii 239/2025, aceștia au la dispoziție 90 de zile pentru a-și confirma activitatea sau pentru a-și solicita dizolvarea voluntară. Termenul vine într-un context în care autoritățile fiscale încearcă să curteze baza de date și să reducă numărul contribuabililor inactivi, pentru a asigura o mai bună evidență fiscală și a combate evaziunea.
Tot în martie, firmele sunt obligate să depună situațiile financiare pentru anul precedent până cel târziu pe 31 martie, pentru a putea beneficia de regimul de impozitare pe microîntreprinderi în 2026. Această procedură a generat discuții, deoarece nu este încă clar dacă este vorba despre bilanțurile pe 2025 sau pe anii anteriori, ceea ce a creat un val de întrebări în rândul antreprenorilor și contabililor.
Schimbări în legislație și proceduri fiscale
Pe lângă ajustările fiscale, autoritățile au decis și amânarea aplicării unor modificări legislative referitoare la produsele accizabile, inițial programată pentru 1 martie și apoi mutată pentru 31 martie. În plus, s-a implementat precompletarea anuală a declarației unice, o facilitate menită să reducă timpul și efortul contribuabililor la declararea veniturilor obținute în anul precedent.
Un alt aspect monitorizat cu atenție îl constituie plafonarea adaosurilor comerciale la anumite produse agricole și alimentare, o măsură prelungită până la sfârșitul lunii martie, în încercarea de a sprijini consumatorii și producătorii locali în contextul prețurilor fluctuante.
Aceste măsuri administrative și fiscale conturează un început de an 2026 concentrat pe simplificare, sprijin și stimulare a mediului economic, subliniind o tendință către reforme care să faciliteze conformarea fiscală și să creeze un climat mai favorabil pentru investiții și afaceri în România.
