Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului solicită schimbarea denumirilor unor instituții din Cluj în numele respectării legii anti-antisemitism
Autoritățile locale din Cluj trebuie să ia în considerare demersurile unei organizații civice care a solicitat schimbarea denumirii unor străzi și instituții din municipiu, invocând legislația recent adoptată împotriva promovării ideologiilor totalitare și unor figuri controversate din trecut. Este vorba despre Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului din Arad, care și-a exprimat oficial intenția de a cere autorităților clujene să redenumească strada Radu Gyr și Biblioteca Județeană „Octavian Goga”.
Controverse legate de personalități și simboluri din trecut
Inițiativa vine în contextul adoptării Legii nr. 241/2025, cunoscută în media și sub denumirea de „Legea Vexler”. Aceasta restricționează promovarea și comemorarea unor personalități care au avut legături sau sunt asociate cu regimuri totalitare, precum și cu implicarea în crime împotriva umanității. În cazul de față, Radu Gyr și Octavian Goga sunt figuri controversate, fiind considerați de unii istorici și ONG-uri reprezentative pentru trecutul naționalist și adesea legați de ideologii extremiste.
Președintele asociației, al cărei demers are susținerea uneia dintre cele mai vocal firme civice anti-antisemitism, a declarat clar că: „sunt imperative schimbările pentru a respecta legea și pentru a nu da ocazia unor interpretări greșite care perpetuează narative extremiste”. Acesta a subliniat că legea nu vizează uitarea trecutului sau cinstirea personalităților într-un mod neadecvat, ci doar interzice promovarea acelor figuri implicate în acte reprobabile, pentru a combate orice tentativă de glorificare a trecutului totalitar.
Reacțiile comunității și posibile implicații administrative
Reacția publică nu s-a lăsat mult așteptată. În special, societatea civică și groupările din Cluj au exprimat sprijin pentru inițiativă, opinând că denumiri precum cea a unui cunoscut poet și eseist și a unei personalități literare implicate în viața culturală a României trebuie să fie evaluate în contextul modern și democratic. În același timp, însă, există și vocile care consideră această abordare excesiv de restrictivă, argumentând că istoria nu poate fi ștersă și că personalitățile respective au avut multiple aspecte, unele necontroversate.
Decizia finală aparține autorităților locale. Primăria Cluj a declarat că va analizează solicitarea în comun cu consiliul local și că orice schimbare trebuie să respecte legislația în vigoare și principiile democraticii. În cazul în care decizia va fi favorabilă, schimbările vor fi implementate în termeni rezonabili, după consultarea publică și avizul experților în istorie și legislație.
Un pas spre conștientizarea istoriei și a legii
Reprezentanții asociației au anunțat că intenționează să continue demersurile și în alte orașe, acolo unde mai există denumiri sau simboluri considerate ofensatoare sau contrare legislației anti-antisemitism. Ei consideră că această inițiativă nu se limitează doar la schimbarea de nume, ci reprezintă un semnal clar pentru o abordare responsabilă a memoriei naționale, în spiritul valorilor democratice și a respectului față de victimele istoriei.
Deși deciziile administrative vor fi anunțate în următoarele săptămâni, cazul din Cluj ar putea deveni un precedent pentru alte localități, unde se va decide dacă anumite personalități și simboluri vor putea fi încălcate de legile recente, în funcție de interpretarea lor istorică și socială. În tot acest context, așteptările sunt ca autoritățile să acționeze cu responsabilitate, pentru a nu stârni conflicte inutile, ci pentru a consolida valorile pluralismului și ale respectului pentru adevăr.
