Majoritatea părinților plecați la muncă în străinătate își lasă copiii în grija bunicilor
Numărul părinților români care aleg să plece departe de țară pentru a căuta un post de muncă crește anual. Potrivit recentelor statistici, doar 37% dintre mamele care s-au deplasat în străinătate au ales să-și lase copiii în grija partenerului de viață, restul preferând să încredințeze creșterea și îngrijirea celor mici bunicilor. La nivel general, 62% dintre părinți recurg la bunici, în timp ce doar 22% au plecat împreună cu partenerul.
Această dinamică reflectă, în mare parte, condițiile socio-economice dificil de la noi și dificultatea găsirii unui loc de muncă stabil, motiv pentru care mulți români se văd nevoiți să părăsească țara pentru a susține financiar familia. În cazul mamelor, ponderea celor care pleacă singure sau însoțite de alte rude este chiar mai mare, ceea ce ridică semne de întrebare privind impactul asupra relației între părinți și copii, precum și asupra bunăstării celor mici.
Impactul plecării și modelele de îngrijire ale copiilor
Practica de a lăsa copiii în grija bunicilor este deseori soluția cea mai convenabilă pentru părinții aflați în proces de adaptare la munca în străinătate. Bunicii devin, în multe cazuri, singurii responsabili pentru creșterea, educația și supravegherea celor mici.
Deși această soluție aduce stabilitate pentru cei mici, poate genera și anumite probleme în plan afectiv și comportamental. Pe termen lung, copiii pot resimți lipsa părinților, mai ales atunci când distanța devine de durată. În plus, responsabilitatea de a câștiga existența pentru o familie întreagă poate duce la stres și oboseală pentru bunici, uneori nesocotită de cei plecați.
Statistica arată că majoritatea părinților optați pentru această variantă de îngrijire, însă cei mai vulnerabili sunt chiar copiii, care pot simți acut absența părinților lor, mai ales în perioadele delicate de adapție.
Distribuția generațională și implicarea celor aflați în criză economică
Statisticile indică faptul că ponderea femeilor care pleacă din țară pentru muncă este de două ori mai mare față de cea a bărbaților. Aceasta reflectă, poate, diferențele de gen în ceea ce privește mobilitatea forței de muncă, dar și rolul mai mare al mamelor în responsabilitatea îngrijirii și creșterii copiilor.
De asemenea, aceste cifre relevă și un fapt important: în România, eșecul pieței muncii pentru anumite grupe de vârstă sau calificări duce la exodul masiv. Mulți părinți consideră că, în absența unei alternative viabile pentru un loc de muncă stabil în țară, plecarea în străinătate devine singura soluție pentru a asigura traiul familiei.
Un studiu recent indică faptul că în cazul familiilor cu copii mici, această rută de a pleca fără părinți este tot mai frecventă, ceea ce ridică întrebări legate de impactul pe termen lung asupra generării următoare. Până în prezent, nu există date exacte despre urmările acestei tendințe, însă efectele sociale și psihologice ale separării pot avea repercusiuni semnificative.
În contextul actual, autoritățile încearcă să găsească soluții pentru reducerea exodului de forță de muncă și pentru crearea unor locuri de muncă stabile în țară. La începutul anului, Guvernul a anunțat un plan de investiții în anumite zone defavorizate, însă rezultatele acestor politici se vor vedea în următorii ani. În septembrie 2023, s-au anunțat măsuri speciale pentru încurajarea angajărilor în regiunile cu cele mai mari probleme.
