Autoritatea și informarea elevilor din București, două aspecte esențiale ale vieții școlare, rămân în urmă în cuvintele tinerilor și ale cadrelor didactice. Potrivit unui studiu recent, aproape jumătate dintre elevii din Capitală nu au auzit de Statutul Elevilor, document fundamental care stabilește drepturile și responsabilitățile tinerei generații în mediul de învățământ. În acest context, se ridică numeroase semne de întrebare cu privire la nivelul de informare și de implicare a elevilor în propria lor educație.
### Necunoașterea Statutului Elevilor și lipsa de feedback
Rezultatele studiului relevă că 52% dintre elevii bucureșteni nu știu ce reprezintă Statutul Elevilor, iar mai mult de jumătate dintre aceștia nu au avut ocazia, până acum, să își exprime opiniile sau să ofere feedback cadrelor didactice în legătură cu condițiile școlare. Aceasta denotă, în cel mai bun caz, o lipsă de comunicare între elevi și autoritățile educatoriale, în timp ce în cel mai rău, poate indica o lipsă de transparență și de conștientizare a drepturilor deținut în mod oficial de elevi.
Un alt aspect îngrijorător este cel legat de participarea la acte de violență, care, conform studiului, au fost assistate sau chiar experimentate de 22,2% dintre elevi. Fenomenul, deși reprezentat de procente mici, are o semnificație profundă în ceea ce privește siguranța și binele mental al elevilor, mai ales având în vedere că în școli există posibilitatea de a beneficia de consiliere psihologică gratuită, despre care 63,2% dintre elevi au recunoscut că au fost informați.
### Dar de ce nu apelează elevii la consiliere?
Deși există un serviciu de consiliere psihologică, majoritatea elevilor, adică 70,8%, nu au folosit această resursă, fie pentru că nu au simțit nevoia, fie pentru că au avut temeri în a cere ajutor. Acest lucru scoate în lumină o problemă de încredere și de percepție a siguranței în mediul școlar. În plus, unii elevi nu sunt conștienți cine îi reprezintă sau ce guvernează structurile decizionale din școală, ceea ce face imposibilă implicarea lor activă în procesul administrativ al unităților de învățământ.
### Spațiile speciale, concepute mai mult ca simboluri
Un alt capitol al studiului relevă faptul că, deși există camere speciale, considerate în unele cazuri ca fiind spații de detenție, acestea sunt folosite, în realitate, foarte rar. Doar 2,3% dintre elevi au fost repartizați în astfel de spații supravegheate, destinate activităților distincte față de orele de curs. În document, aceste spații sunt menționate ca fiind, în realitate, mai mult simbolice, neavând o utilizare clar definită sau o funcție precisă în procesul educațional.
### Profesori bine informați, dar cu provocări în egalitate
Un punct pozitiv scoate în evidență răspunsurile profesorilor, dintre care 95,8% se declară familiarizați cu Statutul Elevilor. În ciuda acestor cifre, există și cadre didactice care încă nu cunosc pe deplin prevederile legale, ceea ce poate duce la practici inconsistente. În același timp, unii profesori remarcă faptul că elevii care trec prin procesul de învățare sunt adesea tratați diferit, în funcție de statutul socio-economic sau de capacitatea intelectuală. Această observație oferă o perspectivă critică asupra modului în care educația personalizată și echitabilitatea pot fi îmbunătățite.
La nivelul întregului sistem, se subliniază o cifră îngrijorătoare: doar 0,29% dintre elevii din București au fost victime ale violenței, conform datelor oficiale, o rată mică, dar care nu trebuie ignorată. Și, deși numărul incidentelor raportate poate fi însăși o reflectare a unui sistem de raportare încă inadecvat, această cifră ilustrează, totodată, cât de fragilă este siguranța elevilor în școli.
Pe termen mediu, provocarea rămâne în a crește gradul de conștientizare și în mod special de a construi un mediu sigur și participativ pentru elevi. În vreme ce oficialitățile și cadrelor didactice se concentrează pe respectarea legislației, elevii trebuie simțiți mai mult ca niciodată în centrul procesului educațional, cu toate drepturile și responsabilitățile lor recunoscute și respectate. Doar astfel se va putea asigura o schimbare reală, spre un sistem de învățământ mai echitabil și mai sigur pentru toți.
