Bolile hepatice asociate cu disfuncțiile metabolice, precum steatoza hepatică, se răspândesc rapid la nivel global. Un studiu recent estimează că ar putea afecta până la 1,8 miliarde de oameni până în 2050. Această afecțiune, anterior cunoscută sub denumirea de ficat gras non-alcoolic, este deja o problemă majoră de sănătate publică.
Creștere explozivă în ultimele decenii
În 1990, aproximativ 500 de milioane de persoane sufereau de această boală. Până în 2023, numărul a crescut la 1,3 miliarde. Aceasta reprezintă o creștere de 143% în doar trei decenii. Aproximativ 16% din populația globală este afectată în prezent. Proiecțiile indică o continuare a acestei tendințe îngrijorătoare. Până în 2050, numărul cazurilor ar putea crește cu încă 42%.
Stilul de viață, principalul inamic
Experții subliniază legătura strânsă dintre extinderea bolii și schimbările în stilul de viață. Factorii de risc majori includ nivelurile ridicate ale glicemiei, obezitatea și fumatul. Legătura cu diabetul de tip 2 este, de asemenea, puternică. Creșterea populației globale contribuie, de asemenea, la amplificarea fenomenului, accentuând presiunea asupra sistemelor de sănătate.
Grupuri de risc și diferențe regionale
Datele arată că bărbații sunt mai predispuși la această afecțiune. Ratele de prevalență ating cele mai ridicate valori în rândul persoanelor în vârstă, în special între 80 și 84 de ani. Totuși, cele mai multe cazuri sunt înregistrate la adulții mai tineri. Bărbații cu vârste între 35 și 39 de ani și femeile între 55 și 59 de ani sunt puternic afectați, indicând o răspândire alarmantă în populația activă. Unele regiuni, cum ar fi Africa de Nord și Orientul Mijlociu, au rate mai mari decât media globală. În Uniunea Europeană, Regatul Unit a înregistrat cea mai mare creștere, de 33%, între 1990 și 2023.
MASLD este adesea asimptomatică. Multe persoane nu realizează că suferă de această boală. Simptomele, atunci când apar, pot include oboseală severă, stare generală de rău și disconfort în zona ficatului. Un număr tot mai mare de persoane riscă să dezvolte complicații grave, cum ar fi ciroza sau cancerul hepatic. Autorii studiului, coordonat de Institutul pentru Indicatori și Evaluare a Sănătății din cadrul Universității WASHINGTON, subliniază necesitatea unor politici publice și campanii de conștientizare. Astfel de măsuri ar putea limita impactul pe termen lung.
