România se află în topul statelor membre ale Uniunii Europene cu cel mai mare procentaj de populație lipsită de acces la o locuință suficient de caldă în anul 2024. În timp ce media europeană pentru această problemă critică este de 9,2%, țara noastră înregistrează o situație alarmantă, mai ales în contextul creșterii tarifelor la energie și a iernii care se apropie rapid.
România, peste medie la indicatorul încălzirii locuinței
Conform celor mai recente date raportate, o proporție semnificativă a populației din România nu își poate încălzi locuința în condiții decente. Acest fenomen a suscitat preocupări atât din partea autorităților, cât și din partea organizațiilor civice, care atrag atenția asupra impactului pe termen lung asupra sănătății și calității vieții celor mai vulnerabili.
Deși situația s-a îmbunătățit față de anii anteriori, fenomenul rămâne alarmant. Mulți români continuă să trăiască în condiții precare, în special în zonele rurale sau în blocurile vechi, în condițiile în care tarifele la energie și gaze naturale au crescut semnificativ în ultimii doi ani. Specialiștii susțin că o parte a populației nu are acces nici măcar la soluții alternative de încălzire, precum sobe sau panouri solare, din cauza costurilor sau a lipsei de informații și suport tehnic.
Disparități regionale și probleme structurale
Diferențele semnificative între regiuni sunt evidente. În timp ce orașele mari, precum București sau Cluj-Napoca, beneficiază de subvenții și de infrastructură mai bună, zonele rurale și județele cu un nivel de dezvoltare economică mai scăzută depășesc cu mult media europeană a populației fără acces la o locuință caldă. În aceste teritori, locuințele adesea nu sunt proiectate și izolate corespunzător, iar locuitorii sunt nevoiți să gestioneze cu resurse limitate temperaturile extreme din timpul sezonului rece.
Autoritățile locale și cele centrale încearcă să implementeze măsuri pentru reducerea acestor disparități. Printre acestea se numără programe sociale care facilitează plata facturilor la energie sau investiții în eficiența energetică a locuințelor. Însă, specialiștii remarcă faptul că soluțiile puse în aplicare trebuie să fie mai sustenabile și să acopere o arie mai largă de nevoi ale populației vulnerabile.
Contextul sezonului rece și perspectivele viitoare
Războiul din Ucraina, creșterea prețurilor la energie și criza economică globală au intensificat problemele legate de încălzirea locuințelor în România. Anul acesta, instabilitatea energetică a făcut ca tarifele pentru gaz și electricitate să atingă niveluri record, agravând dificultățile celor care nu pot să se încălzească corespunzător.
Experții salută eforturile guvernamentale de a ajusta politicile sociale și de a introduce măsuri menite să susțină cele mai defavorizate categorii, însă evidențiază că pentru a reduce semnificativ procentajul populației fără acces la o încălzire adecvată, este nevoie de investiții masive în infrastructură și de promovarea unor soluții de energie regenerabilă, accesibile și eficiente.
În timp ce autoritățile europene continuă să monitorizeze și să își adapteze politicile pentru învățarea lecțiilor din criza energetică, românii se confruntă cu realitatea unui sezon rece tot mai dificil. Perspectiva rămâne aceea a unor eforturi susținute pentru a diminua aceste disparități și a asigura condiții decente pentru toți cetățenii, indiferent de zona în care trăiesc. Se așteaptă ca, în următorii ani, investițiile în soluții durabile și în reducerea sărăciei energetice să devină prioritatea principală pentru întregul spectru politic și social.
