Conform Mediafax: Proiect de lege declanșează dezbateri aprinse despre fântâni și poluare
Un proiect de lege inițiat de Ministerul Mediului menită să transpună o directivă europeană privind combaterea criminalității de mediu a generat controverse intense în spațiul public, în special în ceea ce privește captarea apelor. Proiectul, aflat încă în dezbatere publică, propune înăsprirea pedepselor pentru infracțiuni de mediu, însă interpretările eronate au condus la temeri nefondate legate de fântânile din gospodării.
Interpretări greșite și panica în spațiul online
Controversa a pornit de la o prevedere din proiect care stipulează că poate constitui infracțiune captarea ilegală a apelor de suprafață sau subterane atunci când fapta este susceptibilă să producă daune semnificative stării ecologice a unui corp de apă sau rezervelor subterane. Această formulare a fost scoasă din context și prezentată în mediul online ca o incriminare generală a săpării unei fântâni. Au apărut rapid mesaje despre „pușcărie pentru fântâna din curte” și „contoare obligatorii”.
Claudiu Târziu a susținut în mediul online că proiectul ar putea aduce „zece ani de pușcărie pentru că ai săpat o fântână în curtea ta”, iar alte postări au vehiculat chiar pedepse de până la 20 de ani. De asemenea, au apărut teorii conform cărora fântânile ar urma să fie sigilate începând cu 1 august. Niciuna dintre aceste măsuri – contorizarea generală, sigilarea fântânilor gospodărești sau interzicerea colectării apei de ploaie – nu apare în proiectul publicat de Ministerul Mediului.
Ce spune legea actuală despre fântânile din gospodării
Regimul fântânilor utilizate în gospodării este deja reglementat de Legea apelor nr. 107/1996. Conform acesteia, apele de suprafață sau subterane pot fi folosite liber pentru nevoi gospodărești, cu condiția să nu se utilizeze instalații de capacitate mare, ci doar instalații de capacitate mică, de cel mult 0,2 litri pe secundă, destinate exclusiv gospodăriei proprii.
Acest prag înseamnă o capacitate de aproximativ 17,28 metri cubi pe zi în cazul funcționării continue, un debit considerabil mai mare decât consumul obișnuit al unei gospodării. Pentru această utilizare nu este necesar aviz de gospodărire a apelor, iar persoanele fizice care folosesc apa în aceste condiții sunt exceptate de la plata contribuțiilor specifice. Administrația Națională „Apele Române” a transmis explicit că oamenii pot construi și folosi în continuare fântâni pentru nevoile gospodăriei proprii, iar proiectul nu modifică aceste drepturi.
Autorizarea captărilor de apă și pedepsele propuse
Situația se schimbă în cazul captărilor de capacitate mai mare, folosite pentru activități economice, irigații extinse, industrie sau comercializare. Acestea sunt deja supuse autorizării de gospodărire a apelor. Proiectul de lege, care transpune Directiva UE 2024/1203, propune pedepse penale pentru captarea apelor cu încălcarea legii. Captarea ilegală, susceptibilă să producă daune semnificative, ar putea fi pedepsită cu închisoarea de la unu la cinci ani. Dacă daunele se produc efectiv, pedeapsa ar fi între doi și șapte ani, iar în caz de daune pe scară largă, ireversibile sau de lungă durată, pedeapsa poate ajunge la trei până la zece ani.
Pedepsele de până la 20 de ani, invocate în unele publicații online, sunt rezervate infracțiunilor grave de mediu care au ca urmare decesul unei persoane și presupun cumulativ încălcarea normelor aplicabile captării și riscul producerii unor daune semnificative sau producerea lor efectivă. Proiectul românesc vizează, în esență, combaterea faptelor cu impact major, precum poluările industriale, deversările ilegale sau exploatarea abuzivă a resurselor naturale.
Ce este fals și ce este real în discuția publică
Este fals că fiecare fântână va trebui contorizată sau că apa din fântână va fi taxată pentru gospodăriile proprii. De asemenea, este fals că fântânile vor fi sigilate de la 1 august sau că simpla colectare a apei de ploaie va fi pedepsită cu închisoarea.
Este, însă, adevărat că extragerea unor cantități mari de apă, în afara cadrului legal și cu efecte semnificative asupra unui râu, lac sau acvifer, poate atrage sancțiuni. Proiectul propune pedepse mai severe atunci când exploatarea ilegală produce sau poate produce daune importante mediului înconjurător.
Proiectul a fost publicat în dezbatere publică la 18 iunie 2026 și perioada de consultare a fost prelungită. Ulterior, Ministerul Mediului a anunțat că proiectul va fi promovat după instalarea unui Guvern cu atribuții depline.
Sursa: Mediafax
