Apa care ajunge în București provine în cea mai mare parte din râul Argeș și este, conform expertizei, extrem de poluată, iar sistemul de tratare actual nu reușește să asigure o calitate corespunzătoare. Problema poluării și a degradării infrastructurii din stațiile de tratare a apei rămâne un subiect de actualitate, iar locuitorii Capitalei și autoritățile locale trebuie să se confrunte cu un real pericol pentru sănătate.
Râul Argeș, sursa de apă și poluare masivă
Apa livrată în București pornește din barajul Vidraru și trece prin stația de tratare din Cerbureni, aflată într-o stare precară, neterminată de peste jumătate de secol. Stationar, procesul de tratare are loc în bazine vechi, cu instalații din anii ’70, neadaptate cerințelor moderne. În urma trecerii prin aceste bazine, apa este apoi distribuită în bazine exterioare, pline de murdărie și cu jgheaburi ruginite, un semn clar al uzurii tehnice și al lipsei de investiții constante.
Medicii din DSP Argeș au avertizat, de mai multe ori, că apa din Argeș are un grad înalt de turbiditate, ceea ce face dificilă consumul și crește riscul de contaminare bacteriană. În ciuda acestor semnale de alarmă, primarul localității Curtea de Argeș, Constantin Panțurescu, susține că „totul se curăță și se întreține periodic,” încât să asigure calitatea apei. Realitatea contrazice însă afirmațiile, iar investigațiile și controalele realizate de autorități indică o situație mult mai complicată.
Lipsa investițiilor și riscul pentru sănătate
Stația de tratare a apei, aflată în suburbașul Cerbureni, nu a beneficiat de modernizări majore din 1973, iar eficiența tratamentului cu sulfat de amoniu și var, folosit pentru eliminarea bacteriilor, este redusă din cauza vechimii infrastructurii. În plus, rețeaua de distribuție din Capitală și zonele în apropiere au suferit de lipsă de mentenanță și modernizare, ceea ce a atras critici din partea experților și cetățenilor preocupați de sănătatea publică.
În plus, recent, în orașul Curtea de Argeș au fost demarate proiecte finanțate din fonduri europene pentru construirea unei noi stații de epurare. Cu toate acestea, lucrările înregistrate ca fiind începute în 2022 nu au fost finalizate nici până în prezent. În loc de acestea, se utilizează vechea instalație de epurare, criticată pentru că deversează dejecțiile pur și simplu în râul Argeș, într-un loc numit „balta”, unde se acumulează deșeuri și gunoaie, contribuind la poluarea accentuată a ecosistemului.
Ultimul control realizat la finalul anului trecut a scos în evidență faptul că autoritățile locale nu pot localiza precis punctul de deversare, iar inspectoarele nu au fost în măsură să depisteze sursa directă de poluare. În plus, în 2025 nu au fost efectuate controale suplimentare, ceea ce ridică semne de întrebare asupra prevenției și vigilentei autorităților în fața riscurilor legate de apă.
Situația din județul Giurgiu: aceeași problemă, alte localități
Diferențele de infrastructură nu sunt doar limitate la Argeș sau București. În județul Giurgiu, mai multe localități nu dispun de un sistem de canalizare adecvat, iar un exemplu semnalat este Adunații-Copăceni, aproape de Capitală, unde, deși în 2010 au fost instalate puțuri și trasate țevi, apa rezultată nu mai poate fi considerată potabilă. Lipsa unui sistem eficient de epurare și a infrastructurii moderne menține populația într-o stare de vulnerabilitate în fața consumului de apă contaminată.
Cazurile din Argeș și Giurgiu evidențiază, încă o dată, nevoia urgentă de a investi în infrastructură, de a moderniza stațiile de tratare și de a asigura o monitorizare constantă și transparentă a calității apei. La momentul actual, situația rămâne critică, iar riscurile pentru sănătate sunt reale, iar lipsa de preocupare reală pentru aceste probleme poate avea consecințe grave pentru sănătatea publică. Perspectivele rămân sumbre dacă autoritățile nu vor lua măsuri concrete și rapide pentru remedierea acestor deficiențe majore.
