Apa potabilă din București, provenită în principal din râul Argeș, devine tot mai problematică, iar autoritățile nu reușesc să gestioneze corespunzător această situație critică. Potrivit unor investigații recente, apa care ajunge în Capitală este extrem de poluată, iar cauza directă o constituie sursa de proveniență și starea deficitară a infrastructurii de tratament.
Transportată din barajul Vidraru, apa traversează peste 150 de kilometri până în stația de tratare Cerbureni, unde situația devine alarmantă. Aceasta este murdară și conține un nivel ridicat de nămol, fapt ce împiedică potabilizarea eficientă. Stația de la Cerbureni, care deservește capitala și zonele adiacente, nu mai beneficiază de investiții de peste jumătate de secol. În ciuda acestui fapt, autoritățile locale afirmă că „se face o curățare și întreținere periodică”, însă realitatea pare diferită, după cum indică stadiul deplorabil al echipamentelor.
Turbiditatea crescută a apei a fost semnalată de mai multe săptămâni încoace, iar această situație ridică întrebări serioase privind siguranța consumului. Medicul Silvia Ionescu, specialist în evaluarea riscurilor în cadrul DSP Argeș, explică: „Apa din Argeș a avut turbiditate mare, adică nămol, motiv pentru care nu poate fi consumată, din moment ce poate conține bacterii.” În ciuda acestor avertismente și a riscurilor pentru sănătate, primarul localității Curtea de Argeș susține că „nu sunt probleme”.
Tratarea apei se face în bazine speciale, unde apela cu sulfat de amoniu și var pentru distrugerea bacteriilor. Însă, aceste instalații sunt extrem de vechi, datând din 1973, și nu au fost modernizate de decenii. Problemele legate de infrastructură sunt amplificate de lipsa unor investiții recente, situație recunoscută chiar de reprezentanții Aquaterm, operatorul responsabil de alimentarea cu apă. În ultimii ani, firma a atenționat autoritățile locale cu privire la starea precară a echipamentelor, însă eforturile de modernizare sunt încă în stadii incipiente.
Situația se agravează și din cauza termenelor neîndeplinite ale proiectelor europene. Lucrările pentru construirea unei stații de epurare moderne, finanțate din fonduri europene, au început în 2022 și trebuiau finalizate în 12 luni, însă acestea sunt în continuare în întârziere. În loc de un sistem performant, localnicii depind de o veche instalație de epurare, despre care se știe că deversează dejecții direct în râul Argeș – o practică ilegală, dar încă practicată, din cauza lipsei de controale și investiții adecvate.
Deversarea se face într-o baltă, plină de gunoaie și cu un nivel de poluare extrem de ridicat. Un control realizat la sfârșitul anului 2024 nu a reușit să localizeze corect gura de deversare, iar în 2025 nu au avut loc controale. Astfel, situația capătă o gravitate și mai mare, iar riscul pentru mediu și sănătate publică rămâne crescut.
Probleme similare persistă și în alte zone din apropierea Bucureștiului, precum județul Giurgiu, unde multe localități, cum ar fi Adunații-Copăceni, încă se confruntă cu lipsa infrastructurii de canalizare, deși există puțuri și țevi trase încă din 2010. În aceste cazuri, apa total nepură și nesigură pentru consum, punând în pericol sănătatea localnicilor.
Situația de la aceste izvoare de apă, combinată cu vechimea și lipsa de modernizare a infrastructurii, arată o nevoie urgentă de reforme și investiții majore în sistemul de apă și canalizare. În timp ce proiectele europene întârziate și lipsa unei strategii clare continuă să alimenteze criza, perspectivele unei soluții definitive par încă departe. Odată cu avansarea timpului, presiunea pentru intervenții concrete și sustenabile devine din ce în ce mai acută, iar cetățenii așteaptă măsuri reale pentru a-și asigura un acces sigur la apă potabilă.
