Guvernul Bolojan a crescut pragul de intrare pentru mijloacele fixe în firme, o măsură inițial considerată benefică pentru antreprenori, însă în realitate cu efecte dezastruoase pentru microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlcii care au depus proiecte pentru a accesa fonduri europene. Modificarea, introdusă cu scopul de a stimula relansarea economică, s-a dovedit a fi un obstacol major pentru numeroase firme în creștere, punând în pericol proiectele și investițiile deja pregătite pentru partea de finanțare europeană.
Schimbarea pragului: O măsură de inițială intenție bună, dar cu consecințe negative
Inițiativa guvernamentală de a modifica pragul pentru classificationarea activelor ca mijloace fixe a fost privită inițial ca o măsură menit să simplifice și să stimuleze activitatea economică, mai ales pentru micro și mici întreprinderi. Conform noilor reglementări, anumite categorii de active, care anterior aveau un prag de intrare mai mic, au fost urcate la valori mai mari, în încercarea de a aduce mai multă claritate în fiscalitate și gestionare.
Însă, în practică, această măsură a avut consecințe imprevizibile și parțial negative, mai ales pentru antreprenorii care au construit planuri de afaceri și au depus proiecte pentru fonduri europene, în cadrul programului Startup Nation și al altora similare. Nici nu s-a terminat bine perioada de adaptare, că deja mulți antreprenori s-au confruntat cu probleme majore.
Impactul asupra accesării fondurilor europene și investițiilor
Majoritatea companiilor micro și mici, care depuseseră proiecte pentru accesarea fondurilor europene, s-au confruntat cu o reală dificultate: noile condiții impuse de modificare au transformat multe dintre planurile lor în proiecte neeligibile pentru finanțare. În cazul startup-urilor și al altor inițiative antreprenoriale, unde achiziția și investițiile în echipamente și echipamentele fixe sunt esențiale, creșterea pragului a însemnat eliminarea unor categorii de cheltuieli sau provocări birocratice în plus.
„Această modificare a pragurilor a făcut ca multe proiecte bune să fie respinse sau să ființate în pericol de a nu fi eligibile pentru fondurile europene, ceea ce ne va încetini în mod semnificativ planurile de investiții și creștere,” afirmă un antreprenor cu experiență în accesarea fondurilor europene. În plus, lipsa de claritate și de predictibilitate în eligibilitate a creat confuzie și neînțelegeri în rândul celor implicați în aceste proiecte, mulți riscând să piardă finanțarea deja aprobată sau să întârzie implementarea planurilor de dezvoltare.
Contextul și perspectivele viitoare
Implementarea măsurii de creștere a pragului de intrare pentru mijloacele fixe nu vine într-un context favorabil pentru mediul de afaceri autohton care încearcă să își revină din criza economică generată de pandemie și de instabilitatea geopolitică din regiune. În timp ce oficialii susțin că această modificare face parte din strategia de fiscalizare și control a pieței, mulți experți și analize independente critică decizia pentru potențialul său de a deepiona domeniul întreprinderilor mici.
Deocamdată, reprezentanții mediului antreprenorial și ai organizațiilor de profil solicită reevaluarea acestei măsuri, precum și crearea unui mecanism clar și predictibil pentru eligibilitatea cheltuielilor în cadrul fondurilor europene. În plus, se așteaptă ca ulterior să fie lansate consultări cu privire la adaptarea normelor pentru a evita asemenea obstacole în viitor.
În contextul în care guvernul Bolojan are în plan continuarea strategiei de relansare economică, se impune o analiză atentă a impactului măsurilor implementate, pentru a nu prejudicia tocmai segmentul care trebuie să fie motorul redresării economice. Finalul acestui peisaj economic va depinde, în mare măsură, de capacitatea autorităților de a ajusta rapid și în beneficiul mediului de afaceri normele și reglementările, astfel încât să sprijine cu adevărat creșterea și dezvoltarea antreprenoriatului românesc.
