Astăzi, Mișcarea Conservatoare, alături de AUR, a anunțat un protest de amploare, intitulat „Eminescu să ne judece”. Acțiunea se desfășoară în contextul controversatei Legi Vexler, inițiată de deputatul de origine evreiască Silviu Vexler, care vizează combaterea antisemitismului și reglementarea expresiei publice.
Protestul, coordonat de Claudiu Târziu, fost copreședinte al AUR, atrage atenția asupra temerilor legate de ștergerea unor personalități culturale din istoria României. Târziu afirmă că legea reprezintă o amenințare la adresa libertății de exprimare și că ar putea conduce la încarcerarea celor care își exprimă opiniile pe platforme online, devenind astfel un instrument de represiune asupra identității naționale.
„O lege liberticidă care ne poate trimite la închisoare pentru o simplă postare pe Facebook”, a declarat Târziu într-un clip postat pe rețelele sociale. Criticii legii contestă, de asemenea, faptul că aceasta ar putea restricționa discuțiile despre figuri istorice controversate, inclusiv Mihai Eminescu, despre care activiștii susțin că ar putea fi supus la o revizuire a statutului său cultural.
Legea Vexler, care nu îngustă libertățile artistice, ci se concentrează pe combaterea apologiei ideologiilor fasciste și a antisemitismului, nu este o noutate, ci o adaptare a reglementărilor anterioare. Aceasta actualizează legislația din 2002, includerea noilor definiții pentru grupările și simbolurile fasciste reflectând o nevoie urgentă de reglementare mai clară.
În același timp, protestul este văzut ca o manifestație împotriva unei legi care, conform organizatorilor, va silosa figurile marcante ale culturii românești. „Eminescu să ne judece” devine, astfel, un slogan care strânge laolaltă acei cetățeni care se simt amenințați de schimbarea direcțiilor istorice și culturale.
Criticii legii susțin că aceasta limitează nu doar discursul, ci și explorarea artistică a trecutului, evocând o frică profundă de cenzură. „Această lege urmărește să scoată din circuitul public figuri marcante ale culturii naționale”, adaugă Târziu, sceptic față de intențiile legislatorilor.
Legea Vexler include, printre altele, sancțiuni pentru promovarea ideologiilor legionare, dar sunt incluse și prevederi clare că simpla dezbatere în scop educațional nu va constitui infracțiune. Este un punct pe care susținătorii legii îl subliniază constant, menționând că nu există o intenție de a cenzura istoria, ci de a proteja societatea de ideologiile care au generat violență.
Recenta desfășurare de forțe pe străzi pune în lumină o diviziune ideologică profundă în societatea românească. În fața unui asemenea protest, întrebarea care se ivesc este: cât de departe suntem dispuși să mergem pentru a apăra libertatea de exprimare fără a alimenta, în același timp, ideologiile distructive?
Protestul de astăzi este nu doar o reacție la o lege specifică, ci reflectă și fricile și anxietățile unei societăți care se află la răscruce. Într-o Românie în care discursurile istorice devin tot mai polarizante, echilibrul între libertatea de opinie și responsabilitatea socială se arată a fi în continuă negocire. Iar în această luptă, ecourile lui Eminescu rămân, poate, cea mai complexă provocare.
