Vara vine mai devreme și pleacă mai târziu, arată un nou studiu
Vara se instalează din ce în ce mai repede și persistă mai mult, adunând totodată mai multă căldură decât în trecut, potrivit unui studiu recent. Cercetările au analizat datele climatice din ultimii peste șaizeci de ani și au scos la iveală schimbări semnificative în modul în care anotimpurile se manifestă în diverse regiuni ale globului. Această modificare are implicații majore pentru agricultură, resursele de apă și sănătatea umană.
Cum se schimbă anotimpurile
Studiul, care a analizat evoluția temperaturilor între 1961 și 2023, a examinat atât zonele uscate, cât și oceanele și zonele de coastă din ambele emisfere. Cercetătorii au observat o tendință clară: trecerea de la iarnă la primăvară și de la vară la toamnă devine din ce în ce mai bruscă. Zonele de coastă din emisfera nordică, în special, înregistrează creșteri accentuate ale duratei verii.
Schimbările sunt vizibile și la nivelul duratei sezonului estival. Între 1990 și 2023, durata medie a verii a crescut cu aproximativ șase zile pe deceniu. Acest ritm este alarmant, având în vedere că studiile anterioare înregistrau o creștere mai lentă, de doar patru zile pe deceniu, până la începutul anilor 2010. „Pentru multe orașe, datele sunt și mai surprinzătoare”, a subliniat Ted Scott, autorul principal al studiului.
Impactul asupra mediului și a societății
Prelungirea verilor are consecințe importante. Spre exemplu, florile ar putea înflori înainte ca polenizatorii să fie activi, ceea ce ar afecta ecosistemele. Culturile agricole ar trebui semănate mai devreme. Topirea mai rapidă a zăpezii primăvara crește riscul de inundații. Mai mult, zonele cu climă blândă devin tot mai toride. „Momentul și rapiditatea cu care sosește vara influențează viața vegetală, animală și societatea umană”, a explicat Scott.
Cercetătorii propun o reformulare a modului în care definim anotimpurile, sugerând renunțarea la definirea acestora pe baza calendarului. În schimb, vara ar trebui definită prin depășirea mediei istorice de temperatură pentru fiecare localitate. Pragul este calculat pe baza datelor climatice din perioada 1961-1990. Totodată, a fost propusă o nouă metodă de măsurare a căldurii acumulate, care combină temperatura cu durata perioadei calde. Din 1990, căldura estivală acumulată în emisfera nordică a crescut de trei ori mai repede față de perioada 1961–1990.
Modificările climatice continuă să aibă un impact vizibil, iar comunitatea științifică subliniază importanța de a înțelege și adapta la aceste schimbări.
