România, în fața unui deficit fiscal masiv: gap-ul de taxe necolectate eată bugetul național
România se află în fruntea uniunii europene când vine vorba de probleme structurale legate de colectarea taxelor, și nu de ieri sau de ieri, ci de mai mulți ani. Potrivit unor analize recente, disparitatea între taxele care ar trebui colectate conform legislației și cele efectiv încasate de stat – fenomenul cunoscut sub numele de „tax gap” – este aproape dublă față de media europeană. În ciuda eforturilor făcute pentru reforme fiscale, această gaură economică continuă să contribuie semnificativ la deficitul bugetar al țării.
Imposibila egalizare: gap-ul de impozit pe profit și impactul său asupra bugetului
Un aspect mai puțin discutat în dezbaterea publică, dar extrem de important, este nivelul de colectare a impozitului pe profit. În ciuda cotei de 16%, similară cu cea a altor state din UE, realitatea arată că România încasează doar o fracțiune din potențialul legal. Este o diferență care depășește 30%, fiind aproape dublă față de media europeană de 10-11%. Rezultatele acestor pierderi sunt resimțite direct în bugetul de stat, deoarece veniturile din impozitul pe profit anuale se cifrează în prezent în jurul a 30 de miliarde de lei.
Analistul economic Alex Milcev explică această situație: „Acest gap reprezintă diferența dintre veniturile din impozitul pe profit care ar trebui, teoretic, să fie colectate și sumele care ajung efectiv în bugetul de stat. Un gap ridicat nu indică doar evaziune fiscală, ci și optimizări fiscale prin mutarea profiturilor în jurisdicții cu taxe mici, de exemplu, erori de raportare, dar și incapacitatea administrativă a fiscului de a colecta restanțele.” Dacă guvernul ar reuși să reducă acest decalaj la nivelul mediei europene, România ar putea aduna anual între 6 și 7 miliarde de lei suplimentar, contribuind astfel la reducerea deficitului bugetar cu aproape 0,4% din PIB.
TVA: o gaură și mai adâncă în încasări
Situația devine și mai complicată în cazul taxei pe valoare adăugată, TVA-ul, despre care specialiștii spun că este în prezent sursa principală a deficitului în colectare. Estimările Uniunii Europene indică un „gap” de 30-35% în cazul României, față de o medie de 6-7% în alte state membre. În cifre, veniturile din TVA se ridică la aproximativ 120 de miliarde de lei anual, dar dacă România ar încasă TVA-ul la nivelul mediei europene, veniturile suplimentare ar putea depăși 30 de miliarde de lei pe an.
Reducerea acestui decalaj de 25-30 miliarde de lei, combinată cu eforturile de diminuare a gap-ului din impozitul pe profit, ar putea aduce în buget între 31 și 37 de miliarde de lei anual, o sumă semnificativă în raport cu deficitul bugetar actual de circa 146 de miliarde de lei. Această reducere nu doar că ar diminua sarcina fiscală, ci ar contribui semnificativ și la stabilizarea politicii fiscale pe termen lung.
Contextul economic și perspective
De ani de zile, deficitul bugetar al României a fost unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, atingând anul trecut aproape 7,6% din PIB. În condițiile în care autoritățile își propun să îl reducă cu 1,4 puncte procentuale până în 2026, o parte importantă a acestei strategii rămâne reprezentată de creșterea eficientei în colectarea taxelor, mai ales în domeniilor cu cea mai mare pierdere: TVA și impozitul pe profit.
Reprezentanții companiilor de consultanță, precum EY, subliniază că problema nu este doar una fiscală, ci și administrativă. „Discuția publică s-a concentrat de ani de zile pe gap-ul de TVA, unde România are cel mai mare decalaj din UE. Mult mai puțin analizată este însă o altă problemă: gap-ul de impozit pe profit. În timp ce guvernul caută soluții pentru reducerea deficitului bugetar cu accent pe măriri de taxe și impozite, o colectare fiscală mai eficientă ar contribui esențial la reducerea acestuia, fără a fi nevoie de majorări drastice”, precizează reprezentanții EY.
Privind către următorii ani, dacă România reușește să reducă semnificativ aceste lacune fiscale, perspectivele pentru echilibrarea bugetului și pentru stabilitatea economică devin ceva mai realiste. În condițiile în care intenționează să reducă deficitul cu peste 1,4 puncte procentuale până în 2026, îmbunătățirea colectării impozitelor trebuie să rămână în centrul politicilor fiscale ale țării.
