Eurodeputatul Virgil Popescu propune modificarea traseelor de transport din cadrul Connecting Europe Facility (CEF) pentru perioada 2028-2034, vizând în special conexiuni rutiere și feroviare importante pentru România și Republica Moldova. Două amendamente au fost depuse pentru a schimba includerea unor trasee în coridorul Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee, cu scopul de a facilita accesul la fonduri europene.
Modificări propuse pentru infrastructura de transport
Primul amendament vizează extinderea traseului RO-BG, propunând înlocuirea segmentului Craiova – Sofia cu un traseu mai lung, Lugoj – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Sofia. Justificarea include crearea unei axe continue de mare capacitate care să lege vestul și sudul României de Bulgaria. Se urmărește, astfel, conectarea cu coridorul Dunării și cu rețelele de transport din Europa Centrală.
Al doilea amendament propune schimbarea traseului RO-MD, înlocuind Iași – Chișinău cu Pașcani – Chișinău. Această modificare ar permite integrarea Republicii Moldova în rețeaua TEN-T printr-o rută considerată mai fezabilă, cu o capacitate mai mare. Se are în vedere, de asemenea, valorificarea investițiilor existente și accelerarea integrării Republicii Moldova în rețelele europene de transport.
Argumente și justificări ale eurodeputatului
Virgil Popescu subliniază importanța includerii acestor rute în viitorul CEF pentru a asigura finanțare europeană. El a menționat că nu renunță la drumul expres Craiova – Drobeta Turnu Severin – Lugoj, acesta fiind considerat vital pentru dezvoltarea economică a Olteniei. Pentru segmentul Lugoj – Drobeta Turnu Severin – Calafat este în curs un studiu de fezabilitate, iar valoarea estimată a acestei secțiuni de drum rapid este de aproximativ 215 kilometri.
Pentru ruta Pașcani – Chișinău, justificarea se bazează pe capacitatea mai mare și fezabilitatea sporită a traseului. Eurodeputatul a descris aceste amendamente ca fiind o mișcare strategică, nu doar o optimizare tehnică.
Implicații politice și perspective de viitor
Amendamentele depuse au și o componentă politică, fiind susținute de mai mulți eurodeputați români, printre care Gheorghe Falcă, Ioan-Rareș Bogdan, Siegfried Mureșan, Dan-Ștefan Motreanu, Daniel Buda, Adina Vălean, Lorant Wincze, Iuliu Winkler și Mircea Hava. Această susținere extinsă sugerează o coeziune mai mare în cadrul Parlamentului European în ceea ce privește prioritățile de infrastructură pentru România și Republica Moldova.
Aceste propuneri reprezintă amendamente la un dosar legislativ aflat în curs de dezbatere, nu o decizie finală. Miza este însă clară: repoziționarea strategică a conexiunilor considerate vitale pentru infrastructura de transport europeană în perioada 2028-2034.
