Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a lansat acuzații dure împotriva Bisericii Ortodoxe Române, acuzând-o de implicare în ceea ce el numește o „expansiune agresivă” în spațiul canonic al Bisericii Ortodoxe din Moldova. Într-un interviu acordat recent agenției de propagandă de stat TASS, diplomatului rus i s-au adus acuzații conform cărora oficialii bisericii române vor să „elimine ortodoxismul rus” din regiune, într-un context geopolitic tot mai tensionat între cele două țări.
Atacuri pe teren religios și geopolitic
Lipaev susține că Biserica Ortodoxă Română ar acționa pe un „teren canonic străin” în Moldova, unde, potrivit sursei citate, România încearcă să extindă influența sa religioasă și politică. „Expansiune agresivă pe un teritoriu canonic străin (…) Vor să elimine ortodoxismul rus”, a declarat ambasadorul rus, acuzând autoritățile bisericești din România de o intervenție care, în opinia sa, nu are doar caracter religios, ci și geopolitic.
Această declarație survine într-un context de tensiuni crescânde în regiune, în special din cauza diferendelor legate de sprijinul Rusiei pentru comunitățile rusești din Moldova, dar și de încercările României de a-și întări influența în această țară. Relațiile dintre Biserica Ortodoxă Română (BOR) și cea din Moldova, precum și implicarea statului Român în susținerea bisericii autohtone, sunt adesea privite cu suspiciune de Moscova, mai ales într-un moment de agravare a conflictului din Ucraina și de mobilizare geopolitică accentuată.
Relațiile bisericești în centrul interesului geopolitic
De-a lungul anilor, Biserica Ortodoxă Română și cea din Moldova au avut o relație apropiată, indicând o dorință comună de a păstra și promova identitatea ortodoxă în regiune. Cu toate acestea, această apropiere a fost percepută de Moscova ca un factor de destabilizare, mai ales în contextul eforturilor de a exercita o influență sporită asupra regiunii, inclusiv prin mijloace religioase.
Declarațiile ambasadorului Lipaev nu sunt o excepție în acest sens. Acesta subliniază insistat că Moscova consideră acțiunile României în Moldova ca fiind „agresive”, sugerând chiar intenții de a submina influența Rusiei în sectorul religios și, implicit, în sfera politică.
Contextul mai larg al tensiunilor regionale
Relațiile diplomatice și bisericești dintre Moscova și București sunt marcate de o rivalitate de lungă durată, în special în zonele cu populații ortodoxe rusești și române. În ultimii ani, această rivalitate s-a acutizat, pe fondul conflictului din Ucraina și al încercărilor făcute de Moscova de a-și reafirma influența asupra comunităților ortodoxe din aceste regiuni.
De altfel, situația din Moldova a devenit un punct nodal, întrucât partea rusă acuză România de susținere a mișcărilor unioniste și de intervenții neoficiale în treburile interne ale acestei țări. În acest cadru, acuzele la adresa Bisericii Ortodoxe Române sunt interpretate ca o parte din această strategie în conflictele de influență, unde religia devine un teren de manifestare geopolitică.
Perspectivele următoarelor evoluții
Declarațiile ambasadorului Vladimir Lipaev, ce denigrează acțiunile Bisericii Ortodoxe Române, indică o întărire a retoricii diplomatice între cele două state. În ciuda faptului că aceste acuzații rămân, până acum, pasibile de interpretări și răspunsuri din partea Bucureștiului, ele reflectă o tendință de escaladare în disputa pentru influență în spațiul ortodox și în regiune.
Deși oficialii români au evitat până acum declarații extrem de dure, contextul geopolitic actual poate provoca o intensificare a confruntărilor, atât diplomatice, cât și religioase. În timp ce Moldova rămâne un teren al intereselor divergente ale marilor puteri, zilele următoare vor fi decisive pentru modul în care aceste tensiuni se vor materializa și dacă dialogul va putea fi reluat pe un ton mai echilibrat.
