„Va dura cam doi ani amânarea”: Președintele CCR explică implicațiile sesizării CJUE de către ÎCCJ
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a declarat astăzi că, în cazul în care Curtea Constituțională va sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) referitor la modificările legii pensiilor magistraților, procesul ar putea întârzia deciziile pentru aproximativ doi ani. Această declarație a fost făcută în contextul unei mari așteptări din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a solicitat CCR să ceară opinia CJUE.
La o ședință organizată astăzi, CCR a amânat din nou decizia pe această solicitare, stabilind un nou termen pentru evaluarea documentelor pe 18 februarie. De atunci, această chestiune a generat un adevărat val de speculații și preocupări în rândul judecătorilor și opiniei publice. Zegrean a specificat că o eventuală sesizare a CJUE ar suspenda procesul decisional la CCR, până la primirea unui răspuns din partea instanței europene.
Întârzieri în sistemul judiciar
„Dacă se acceptă cererea de sesizare CJUE, dosarul de la București se suspendă și așa se va ajunge la o amânare de doi ani de zile”, a explicat Zegrean într-o intervenție telefonică. Aceasta ar fi a cincea amânare legată de legea care propune reducerea pensiilor judecătorilor și creșterea vârstei de pensionare. „În unele țări, cum ar fi Polonia, judecătorii au sesizat CJUE și au câștigat, motiv pentru care CCR ar trebui să ia în considerare această opțiune”, a adăugat el.
Cazurile din Polonia pot serve ca precedent, în care judecătorii au obținut sprijinul CJUE în încercarea lor de a contesta decizii guvernamentale privind pensionarea anticipată. „Acești magistrați și-au planificat carierele pe baza vârstei de pensionare, iar schimbările rapide în legislație nu sunt acceptabile”, a concluzionat Zegrean.
Solicitarea Liei Savonea către CCR
Pe de altă parte, Lia Savonea, președinta ÎCCJ, a subliniat urgența solicitării sale către CCR. Aceasta a motivat că utilizarea sesizării CJUE reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea aplicării unitare a dreptului european și pentru consolidarea cooperării între instanțele naționale și CJUE. „Este esențial să ne asigurăm că modificările legislative respectă normele Uniunii Europene”, a declarat Savonea, subliniind importanța clarificării statutului legal al legilor privind pensiile magistraților.
Judecătorii CCR, în absența unui consens, au ales să amâne în continuare discuțiile, evidențiind complexitatea și sensibilitatea procesului. Amânările repetate au generat frustrări și întrebări cu privire la eficiența sistemului judiciar românesc, iar societatea civilă a început să-și exprime îngrijorarea cu privire la transparența proceselor decizionale.
Context internațional și precedentul CJUE
Un singur precedent a fost înregistrat în care CCR a apelat la CJUE, caz care a vizat o dispută legată de drepturile LGBT. Acest fapt relevă că, deși nu este o practică obișnuită, CCR poate face astfel de sesizări atunci când consideră că este necesar.
O eventuală decizie a CJUE ar putea trimite o undă de șoc în cadrul legislativului românesc. Între timp, incertitudinile persistă în rândul magistraților și al avocaților, care își pun întrebări cu privire la viitorul pensiilor și la stabilirea unor criterii obiective în ceea ce privește vârsta de pensionare.
Energia și tensiunea stării actuale sugerează că discuțiile din jurul acestei teme vor continua să ocupe primele pagini ale ziarelor, iar între timp, judecătorii din România se confruntă cu provocarea de a asigura respectarea atât a legislației interne, cât și a celor europene.
