După mai bine de zece luni de la publicarea unei investigații ce a scos în evidență câștigurile substanțiale ale unui politician din Sectorul 4, acesta a ales să își reformuleze poziția: Alexandru Hazem Kansou, administratorul public al sectorului și președinte interimar al PSD Sector 4, solicită redacției Buletin de București să îi ștergă numele din articol. Cererea, transmisă prin intermediul unui mandatar convențional, indică intenția de a anonimiza identitatea sa, invocând prejudicii reputaționale.
Războiul dintre libertatea presei și imaginea unui oficial public
În document, Kansou susține că menținerea numelui său în articol produce „un prejudiciu reputațional real, continuu și disproporționat”. Deși în administrație este o figură publică, reprezentantul politicianului reclamă faptul că anumite formulări și asocierea numelui său cu fapte din trecut ar putea crea confuzie sau prejudicia imaginea sa. Potrivit notificării, în cazul în care redacția nu va accepta această solicitare, Kansou nu va ezita să sesizeze atât autoritățile competente, cât și instanțele de judecată pentru a obține eliminarea completă a numelui său din material.
Investigația ce a pus în lumină câștiguri de aproape 65.000 de euro în doar un an
În vara anului 2025, Buletin de București a publicat o anchetă intitulată „Maestrul Sinecurilor”, în care arăta modul în care Kansou a reușit să câștige în 12 luni aproape 65.000 de euro, deținand simultan mai multe funcții în administrație și în companii de stat. Conform raportului, cele mai consistente venituri ale sale proveneau de la Societatea Națională de Radiocomunicații, precum și de la Societatea de Transport Voluntari, controlată de primarul PSD Florentin Pandele. La acestea se adăugau o serie de imobile, bijuterii și două mașini Mercedes, precum și un venit semnificativ pentru soția sa, din poziții de executor al unor funcții publice.
Deși în notificarea trimisă, Kansou nu contestă factualitatea afirmațiilor din articol, el consideră că menținerea numelui său în publicație afectează grav și disproporționat imaginea sa publică. El reclamă, de asemenea, formulări “sugestive” sau “depreciative” din text și solicită o reanalizare a modului în care este prezentată identitatea sa în articolele viitoare.
Ce solicită oficialii: anonimizare totală sau parțială
Mandatarul lui Kansou cere fred de la redacție să elimine orice referire directă sau indirectă la numele său. În document se specifică tehnici măsurați pentru a limita tot ceea ce face posibilă identificarea sa, de la titlu, subtitluri, legende de fotografii și meta-informații, până la URL-uri și arhive interne. În cazul în care anumite mențiuni sunt considerate esențiale pentru coerența articolelor, acestea trebuie înlocuite cu inițiale sau formulări neutră precum „persoana vizată” sau „fostul consilier”.
Redacția este somată să implementeze aceste modificări în termen de 10 zile și să confirme în scris măsurile adoptate, altminteri Kansou și reprezentanții săi își rezervă dreptul de a acționa legal pentru a limita riscul prejudiciului reputațional cauzat de prezența numelui său în mediul digital.
Ascensiunea unui personaj controversat și influența sa în politicile locale
Numele lui Alexandru Hazem Kansou a ieșit recent din ce în ce mai mult în lumina publică, nu doar pentru cererea de anonimizare, ci și pentru ascensiunea sa rapidă în organizația PSD Sector 4. Recent numit președinte interimar al filialei, Kansou este un politician cu un traseu încărcat de mutări între diverse cercuri de influență, atât în partid, cât și în administrație.
Din trecut, Kansou a fost consilier al unui lider PNL, Hubert Thuma, cu care păstrează o relație destul de apropiată, în ciuda diferențelor politice. Ascensiunea sa în PSD, culminând recent cu această numire, pare să fie un exemplu de traseism și de manipulare a carierei administrative pentru beneficii personale. În acest context, cererea sa de a-și fi protejată identitatea poate fi interpretată ca o tentativă de a-și spăla imaginea publică deteriorată în urma investigației.
Perspectivele privind această situație rămân incert. În timp ce procurorii sau organismele de supraveghere pot decide să analizeze legalitatea solicitării, redacția trebuie să conștientizeze impactul pe termen lung al deciziei sale asupra libertății de exprimare și a jurnalismului de investigație. În acest moment, cazul deschide o discuție despre limitele între dreptul la intimitate și interesul public, mai ales când vorbim despre persoane în poziții de autoritate publică.
