Alexandra Căpitănescu, reprezentanta României la Eurovision 2026, atrage critici internaționale cu piesa „Choke Me”
Reprezentanta României la Eurovision 2026, Alexandra Căpitănescu, a stârnit controverse atât în țară, cât și la nivel internațional, odată cu lansarea melodiei sale „Choke Me”. Piesa, care a fost aleasă de vocalist pentru a participa la competiție, a generat o reacție intensă din partea activiștilor și experților din domeniul drepturilor omului, dar și a publicului larg.
Reacțiile internaționale și criticile aduse piesei
„Choke Me”, în traducere „strangulează-mă”, a atras rapid atenția presei și a specialiștilor din diverse țări. Articolele și dezbaterile s-au concentrat pe mesajul aparent provocator al melodiei, fiind acuzată de mulți de romanticizarea violenței și de promovarea unui mesaj „periculos” în contextul sensibilității actuale privind violența sexuală și abuzul.
Activiste și experți internaționali au criticat dur alegerea titlului și a versurilor, considerând că piesa ar transmite un exemplu negativ pentru ascultători, în special pentru tineri. Pentru mulți, „Choke Me” pare să normalizeze și să glorifice o practică extrem de riscantă, uneori asociată cu abuzul.
Interviul Alexandrei Căpitănescu: „Este o expresie artistică”
Într-un interviu realizat de Agerpres, Alexandra a explicat semnificația piesei și a apărării mesajului său. Artista a afirmat că „mesajul este foarte direct”, dar a precizat că intenția nu a fost niciodată de a promova violența, ci mai degrabă de a aborda o temă complexă, subtilă și, totodată, personală.
„„Choke Me” – piesa – reprezintă un nou început, o dezvoltare artistică, o modalitate de a-mi exprima sentimentele”, a declarat Alexandra. „În artă, și în muzică, atât timp cât nu facem rău cuiva, putem să ne exprimăm în mod liber.”
„Dragostea, sâmburele mesajului”
Întrebarea dacă piesa poate fi interpretată ca o sugestie periculoasă a fost evidentă. Alexandra a răspuns că mesajul principal al melodiei este unul de iubire, chiar dacă titlul poate fi perceput ca unul violent. Ea a explicat că, pentru ea, expresia „Choke Me” nu se referă la violență, ci la o formă de iubire extremă, sufocantă, dar plină de pasiune: „E vorba de a fi sufocat cu dragostea, de a lua iubirea la intensitate maximă.”
Speranța interpretei este ca ascultătorii să înțeleagă această metaforă și să nu vadă în piesă o îndemn la comportamente periculoase. Alexandra subliniază, totodată, că „singurul exces” pe care îl promovează este iubirea fără limite și că această temă a fost abordată și în alte creații muzicale ori literare.
„„Killing me softly” – exemplul cel mai la îndemână, și acolo se folosește o metaforă mai dură”, a afirmat artista, încercând să justifice mesajul piesei sale din perspectiva artistică.
Reacția publicului și a autorităților române
De la lansarea piesei și până acum, reacțiile din partea publicului au fost mixte. În timp ce unii au apreciat sinceritatea și abordarea artistică a Alexandrei, alții au ridicat semne de întrebare privind responsabilitatea mesajului transmis. În România, autoritățile nu au făcut declarații oficiale cu privire la conținutul piesei, dar orice eventuală dezbatere publică legată de tematică este urmărită cu atenție de mass-media.
Nu s-au înregistrat, deocamdată, reacții oficiale din partea organizatorilor Eurovision, dar discuțiile despre piesă și mesajul ei continuă să fie pe buzele multora. În același timp, Alexandra Căpitănescu se menține ferm în poziția sa, afirmând că piesa să reflectă o experiență personală și că, prin artă, se poate aborda orice temă, dacă nu rănește pe nimeni.
Ce urmează pentru „Choke Me” la Viena?
Eurovision 2026 se va desfășura între 12 și 16 mai, la Viena, și va aduna la start cele mai diverse și îndrăznețe piese din Europa. Rămâne de văzut dacă mesajul controversat al României va influența în vreun fel percepția publicului și a juriilor internaționale, sau dacă, dimpotrivă, va stârni o dezbatere mai amplă despre libertatea artistică și responsabilitatea mesajului transmis în muzică.
Pentru moment, Alexandra Căpitănescu se pregătește pentru această competiție, în timp ce discursurile despre piesa sa continuă, evidențiind, încă o dată, complexitatea unui act artistic în fața interpretărilor și sensibilităților diverse din Europa.
