Multe afaceri de familie din România riscă să nu supraviețuiască schimbării generaționale dacă nu sunt pregătite temeinic pentru această tranziție

Multe afaceri de familie din România riscă să nu supraviețuiască schimbării generaționale dacă nu sunt pregătite temeinic pentru această tranziție. Într-un context în care peste 80% dintre companiile locale sunt deținute și conduse de fondatori în vârsta de peste 50 de ani, specialiștii atrag atenția asupra necesității elaborării unor strategii solide de succesiune. Ignorarea acestor aspecte nu doar că poate duce la prăbușirea afacerilor familiale, dar și la pierderi financiare majore, mai ales în condițiile unui mediu fiscal și juridic tot mai complex.

Tranziție generatională: o provocare de natură fiscală și juridică

Companiile de familie din România se află într-o poziție delicată. Problematica succesiunii nu mai este un subiect doar de ordin sentimental sau cultural, ci devine o chestiune stringentă din punct de vedere fiscal și juridic. În plus, modul în care sunt tratate transferurile de active, impozitele asociate și regimul fiscal aplicabil pot face diferența între continuitate și dispariție. Pentru familiile cu averi semnificative sau cu elemente transnaționale, planificarea acestei tranziții consolidate devine nu doar o chestiune de bune practici, ci o necesitate strategică pentru a evita reducerea considerabilă a patrimoniului.

Începând de la impozitele pe moștenire și până la regimul fiscal al transferurilor, fiecare pas trebuie gândit cu atenție. În România, anumite sume primite ca moșteniri sau donații sunt neimpozabile, iar transferurile de proprietăți între membri ai aceleiași familii beneficiază de facilități fiscale. Însă, combinația dintre acestor avantaje și complexitatea legislației fiscale locale și internaționale impune o abordare strictă, pentru a evita riscurile de audit sau de eventuale controale fiscale. În plus, situația rezidenței fiscale a defunctului și a moștenitorilor, precum și locația bunurilor, influențează nivelul taxelor și, implicit, destinația finală a patrimoniului.

Strategii de creștere și consolidare: inovație, fuziuni și pregătirea pentru viitor

Deși multe companii de familie preferă să-și păstreze tradiția și să se concentreze pe creșterea organică, tendințele globale indică o tranziție spre modernizare și adaptare la noile exigente ale pieței. Potrivit analizelor internaționale, aproape jumătate dintre cele mai mari 500 de afaceri de familie din lume consideră planificarea succesiunii ca fiind o prioritate vitală, iar strategii precum atragerea de capital extern, participarea la listări la bursă sau activitatea de M&A capătă din ce în ce mai mult teren.

Conform datelor, peste 25% din aceste companii analizează opțiunea de a atrage investitori din afara familiei sau de a aduce în management personal din afara familiei. În același timp, aproape jumătate din cele mai mari companii de familie au participat la tranzacții externe în ultimii doi ani, ceea ce indică o deschidere spre soluții de creștere dincolo de interiorul familiei.

Cu toate acestea, inovația nu pare a fi întotdeauna prioritară. Într-un peisaj economic în continuă schimbare, doar un procent minim (3%) dintre companii este în proces de a se reinventa complet, adoptând tehnologii precum inteligența artificială sau transformarea digitală ca piloni ai strategiei de business. Majoritatea preferă să-și păstreze stabilitatea și să-și adapteze modelele existente.

Ce trebuie să știi despre succesiunea în companiile de familie din România

Întreaga discuție despre succesiune devine și mai complexă atunci când vorbim despre afacerile din România, unde legislația fiscală și juridică prezintă atât facilități, cât și capcane. Transferurile de active, impozitele pe moștenire, dar și regimul apartenenței fiscale sunt factori cruciali în gestionarea patrimoniului. În plus, factorii precum rezidența fiscală a defunctului și a moștenitorilor, precum și localizarea bunurilor, pot fi diferența între o succesiune pașnică și un proces plin de conflicte și pierderi financiare.

Analizele arată că pentru tot mai multe familii cu averi transnaționale, planificarea fiscală trebuie abordată cu maximă rigoare, având în vedere mecanismele de optimizare și beneficiile pe termen lung ale unor instrumente precum holdingurile, trusturile sau fundațiile. Există, totodată, posibilitatea de a accesa regimuri fiscale prietenoase, care, în condiții stricte, promovează stabilitatea și predictibilitatea transferului de avere.

Deși sectorul afacerilor de familie din România este tânăr, caracterizat predominant de întreprinzători de primă generație, această vulnerabilitate poate deveni, în același timp, și o oportunitate. Tinerii antreprenori pot aduce idei noi, digitalizare și adaptare la tendințele globale, dar pentru a asigura continuitatea și succesul pe termen lung, trebuie să-și planifice cu grijă succesiunea, pregătind din timp viitorii lideri și structurile de guvernanță. În absența unei astfel de viziuni, multe afaceri, construite cu sacrificii și dedicare, riscă să nu poată face față unei schimbări genetice, pierzându-și, astfel, propria moștenire de familie.

Ana Vasilescu

Autor

Lasa un comentariu