Calitatea aerului din București și Ilfov continuă să fie alarmantă, cele mai recente date indicând că nivelul particulelor fine PM 2.5 și PM10 rămâne peste limitele acceptabile și în 2025. În ciuda eforturilor și a controalelor, poluarea persistă, fiind generată în mare parte de activitățile umane, cu precădere de traficul intens, construcții și industrie. Această situație, resimțită zilnic de locuitori, vine într-un context în care autoritățile sunt tot mai conștiente, însă soluțiile de moment pare să nu fie suficiente pentru reducerea vizibilă a riscului pentru sănătate.
### Sursele principale de poluare: șantierele, traficul și industria
Cele mai afectate zone sunt perifericile și localitățile din județul Ilfov, unde praful din zonele de construcții și stațiile de betoane depășește constant limitele legale. Datele monitorizărilor oficiale arată că activitățile de construcții și depozitarea necontrolată a materialelor de construcții sunt responsabile de creșterea poluării atmosferice, contribuind semnificativ la depășirea pragurilor de alarmă în sezonul rece, când condițiile atmosferice favorizează menținerea particulelor la nivelul solului.
Traficul rutier intens, precum și lipsa curățeniei roților autovehiculelor care părăsesc șantierele, amplifică această problemă, noroiul fiind măcinat de traficul de peste zi și transformat în praf fin, ușor de transportat de vânt în zonele rezidențiale. În plus, drumurile neasfaltate din Ilfov și depozitarea ilicită a materialelor de construcții adaugă un nivel suplimentar de pericol pentru sănătate și mediu.
### Controlul și sancțiunile, insuficiente pentru a stopa fenomenul
În 2025, Garda Națională de Mediu a efectuat peste 230 de controale la operatorii din sectorul construcțiilor, industriei și betoanelor, aplicând sancțiuni care totalizează peste 2,3 milioane de lei – adică o sumă echivalentă cu câteva apartamente noi într-un complex rezidențial relativ recent. În ciuda acestor măsuri, problema persistă, iar practicile nerespectării normelor continuă, iar în cazul șantierelor și fabricilor, amenzile par să aibă un efect temporar.
Această lipsă de durabilitate în abordare se reflectă și în numărul limitat al controalelor și în dificultatea de a-i sanctiona pe operatorii care profită de lacunele legislative sau de control. Într-un fel, suma totală a amenzilor pare să fie doar un mesaj temporar, fără a leza cu adevărat interesele industriei.
### Lupta împotriva incendiilor ilegale de deșeuri și poluarea “din umbră”
Un fenomen îngrijorător din 2025 îl constituie arderea ilegală a deșeurilor în zonele periurbane ale județelor Ilfov și Giurgiu. La inițiativa Gărzii de Mediu, s-au folosit drone și camere performante pentru a monitoriza aceste activități nocive, mai ales în localitățile Sintești și Bolintin. În cadrul unor acțiuni coordonate, peste 120 de reprezentanți ai autorităților au confiscat 200 de tone de deșeuri și au aplicat amenzi totale de peste 700.000 de lei, într-un efort comun de stopare a „industriei” ilegală de procesare a deșeurilor.
Cu toate acestea, aceste operațiuni arată amploarea fenomenului, având în vedere că în regiune funcționează poate cele mai extinse rețele clandestine de reciclare și ardere a deșeurilor, fără control și fără respectarea standardelor de mediu. Practica, repetată de ani de zile, rămâne o sursă principală de poluare în aer, afectând indirect și resursele de apă mai ales prin deversări ilegale.
### Provocările legate de protecția resurselor acvatice și de transparență
Deși monitorizarea operatorilor de vidanjare și a evacuărilor autorizate a fost intensificată, problemele de poluare a apelor continuă. Un exemplu alarmant este deversarea ilegală de ape uzate în zona Otopeni, unde autoritățile sunt acuzate de lipsă de transparență și de absența unor măsuri eficiente de remediere. Primarul din Otopeni, trimis în judecată pentru delapidare și fraudă, a adăugat doar nervozitate în eforturile de combatere a deversărilor ilegale, fără o soluție clară la nivelul infrastructurii.
Raportul oficial evită însă detalii concrete despre companiile industriale implicate sau despre impactul pe termen lung al deversărilor ilegale, fapt care întărește opinia că adevăratele probleme ale mediului sunt adesea ascunse sau tratate superficial. În timp ce numărul de sancțiuni și de deșeuri confiscate pare să fi crescut, realitatea din teren indică faptul că lupta pentru un aer mai curat și pentru ape mai curate nu a fost încă câștigată.
Perspectivele pentru următorii ani sunt deocamdată ambigue, însă întreaga comunitate așteaptă măsuri mai ferme și o strategie cu adevărat durabilă. Deocamdată, întârzierile și lacunele din sistem păstrează riscul ca sănătatea și mediul să fie tot mai afectate, iar soluțiile viitoare să fie doar o chestiune de timp și de voință politică.
