Traficul aerian din București a atins noi culmi în 2025, stabilind un record istoric de peste 17,7 milioane de pasageri tranzitați pe aeroporturile “Henri Coandă” și “Aurel Vlaicu”. Acest avans spectaculos reflectă nu doar reluarea activităților post-pandemice, ci și fructul unor politici strategice și investiții masive în infrastructură și managementul aeroportuar.
O creștere de peste 10% față de anul precedent
Potrivit celor mai recente date, compania națională Aeroporturi București a înregistrat 17.700.242 de pasageri în 2025, în creștere cu 10,26% față de 2024. Acest trend ascendent a fost susținut de o serie de eforturi menite să atragă noi companii aeriene și să extindă rețeaua de rute operate din Capitală. Directorul general al CNAB, Bogdan Mîndrescu, a subliniat faptul că rezultatele obținute sunt „efectele directe ale noii abordări manageriale, orientate către atragerea de noi companii aeriene, extinderea numărului de rute operate de la Bucureşti, creşterea frecvenţelor de operare pe rutele existente şi, nu în ultimul rând, către optimizarea calității și siguranței infrastructurii aeroportuare”. Creșterea traficului s-a tradus, de asemenea, într-un număr mai mare de mișcări ale aeronavelor, cu aproape 143.000 de aterizări și decolări, în creștere cu aproape 6% față de anul anterior.
Capacitatea aeroporturilor, pusă la încercare în ultimii ani
Incidența acestei ascensiuni în trafic s-a resimțit și în depășirea capacităților de proiectare ale aeroportului „Henri Coandă”. În 2024, aproape 15,9 milioane de pasageri au trecut pragurile aeroportului, aproape dublu față de capacitatea estimată de 12 milioane. Această supraîncărcare drastică, de 32%, a fost resimțită în special în zonele de îmbarcare și debarcare, atât în cazul pasagerilor internaționali, cât și al celor naționali. La nivel istoric, singurele excepții au fost anii pandemicici, când traficul a fost mult mai scăzut. Crescerea continuă a numărului de pasageri și numărul mare de operațiuni aeriene a dus, implicit, la o presiune considerabilă asupra infrastructurii existente, determinând autoritățile să caute soluții pe termen lung.
Investiții majore și planuri de extindere în 2025
Pentru a face față acestei creșteri, în 2025 s-au aprobat și lansat proiecte ample de modernizare și extindere. Printre acestea se numără licitația pentru modernizarea pistei 1 de pe Aeroportul Otopeni, aspect esențial pentru creșterea capacității de operare și pentru reducerea timpilor de aşteptare. De asemenea, a fost proiectată construirea unui nou terminal cu o capacitate antagonistă de a gestiona până la 30 de milioane de pasageri anual, ceea ce ar putea transforma pe termen mediu profilul aeroportului internațional bucureștean. Sobru, dar ambițios, acest plan are ca scop nu doar extinderea, ci și modernizarea terminalelor actuale, pentru a asigura condiții moderne și sigure pentru pasageri și personal. În plus, s-au demarat investiții în infrastructura de suport, inclusiv modernizarea platformei aeroportuare și implementarea unor soluții ecologice precum construirea unei centrale fotovoltaice.
Revenirea și redeschiderea Aeroportului Băneasa
Un alt moment simbolic a fost redeschiderea aeroportului Băneasa, după 13 ani de închidere temporară. Anul trecut, acesta a fost reluat în operare pentru curse regulate, fiind tranzitat de aproape 695.000 de pasageri, o creștere spectaculoasă de peste 548% față de 2024, o dovadă clară că există o piață locală capabilă să susțină această redresare și diversificare. Demersurile autorităților pentru dezvoltarea infrastructurii și extinderea capabilităților aeroportuare indică o viziune pe termen lung în creșterea poziției României pe harta rutelor aviatice europene și internaționale.
Perspective pentru viitor
La nivel strategic, autoritățile și companiile implicate urmăresc consolidarea și dezvoltarea sustenabilă a traficului aerian în Capitală. În ciuda presiunii tot mai mari asupra infrastructurii, planurile de investiții și modernizare indică hotărârea de a face față noilor provocări și de a pregăti aeroporturile din București pentru o creștere continuă. În anul viitor, se estimează că aceste proiecte vor avansa, iar aeroporturile din Capitală își vor consolida poziția ca punct de legătură important pe continent și în afara lui. Traficul record din 2025 este doar începutul unei noi etape de dezvoltare pentru infrastructura aeronautică românească, menită să sprijine economia și turismul local.
