Conform Go4IT: Tinerii români, pionierii internetului de mare viteză
După căderea regimului comunist în 1989, o generație de tineri români a pus bazele economiei digitale moderne a țării prin crearea unor rețele de telecomunicații improvizate la nivel de cartier. Această inițiativă, documentată de „The Documentary Podcast” de la BBC, a transformat România într-un hub tehnologic european important, oferind acces la internet de mare viteză la prețuri accesibile.
nnÎn perioada comunistă, controlul strict asupra mass-mediei de stat se limita la două ore de programe pe zi. Revoluția din 1989 a generat o sete uriașă de informații și de conectare cu lumea exterioară. Odată cu apariția calculatoarelor personale în anii ’90, tinerii pasionați de tehnologie au început să-și conecteze echipamentele prin cabluri de rețea locală. Principalul scop era, la început, jocul în rețea și partajarea fișierelor între locuințele din blocurile bucureștene.
Inovație și adaptare în fața costurilor
Abonamentele comerciale de internet erau prohibitive în acea perioadă, ajungând la sume de 200-300 de dolari lunar, într-un context economic marcat de inflație galopantă. Pentru a depăși acest obstacol, tinerii și-au unit resursele. Achiziționau conexiuni individuale pe care le distribuiau ulterior către întregi blocuri de locuințe, construind infrastructuri improvizate.
nnCablurile erau trase între clădiri de 10 etaje, iar traversarea străzilor se făcea adesea prin metode ingenioase. Roxana Ardeleanu, una dintre primele constructoare de astfel de rețele, povestește cum foloseau un cartof prin care treceau cablul, pe care îl aruncau apoi către blocul vecin, în speranța că va ajunge la țintă.
Reglementări, modernizare și consolidarea pieței
Aceste inițiative ale tinerilor au funcționat într-o zonă gri din punct de vedere al reglementărilor, fără o supraveghere oficială. Se intra frecvent în conflict cu administratorii de clădiri care refuzau găurirea pereților, obligând organizatorii să întindă cablurile direct de la o fereastră la alta. Până în 2006, în București activau aproximativ 1.400 de rețele de cartier independente.
nnOdată cu creșterea concurenței, operatorii au început să-și modernizeze sistemele, trecând de la cablurile de cupru la cele de fibră optică. Această tranziție a permis gospodăriilor din România să beneficieze de viteze de internet superioare celor din majoritatea țărilor vest-europene, la costuri lunare mult mai mici. Înainte de aderarea la Uniunea Europeană în 2007, autoritățile au demarat procesul de introducere în subteran a rețelei aeriene haotice. Noile reglementări și consolidarea pieței au determinat majoritatea operatorilor independenți să își vândă afacerile către marii jucători din telecomunicații, care dețin acum aproximativ 98% din piață. Deși numărul furnizorilor mici a scăzut sub 300, mișcarea populară din anii ’90 a transformat România într-un hub tehnologic european de prim rang.
Sursa: Go4IT
