România se pregătește să facă un pas important pe scena internațională, aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) fiind proiectată pentru anul 2026. Cu toate acestea, succesul acestei etape cruciale ar putea fi umbrit de o realitate mai puțin discutată: nivelul scăzut de alfabetizare financiară al cetățenilor români. În timp ce aderarea la OCDE promite beneficii economice majore, mulți se întreabă dacă populația este pregătită să fructifice oportunitățile oferite.
Cifre îngrijorătoare privind educația financiară
Studiile arată că România se confruntă cu un deficit major în ceea ce privește educația financiară. Un studiu realizat în 2022 arată că doar 8% din populație este considerată alfabetizată financiar. Comparativ, alte țări europene precum Olanda, Finlanda sau Estonia au procente mult mai mari, cu aproximativ 40% din populație având competențe ridicate în acest domeniu. O treime dintre români sunt analfabeți financiar, iar nouă din zece nu pot calcula o rată a dobânzii sau nu înțeleg principiul diversificării riscului.
Aceste statistici arată o discrepanță semnificativă între aspirațiile de convergență cu standardele occidentale și realitatea de la nivelul populației. Lipsa de educație financiară limitează capacitatea cetățenilor de a înțelege și de a beneficia pe deplin de beneficiile oferite de OCDE, inclusiv de instrumentele financiare complexe, cum ar fi fondurile de pensii sau investițiile pe termen lung.
Eforturi legislative și realitatea din sălile de clasă
Recunoașterea importanței educației financiare a dus la inițiative legislative. Educația financiară a devenit o disciplină obligatorie pentru elevii de 14-15 ani începând cu anul școlar 2021/2022. Totodată, în 2023 a fost elaborată Strategia Națională de Educație Financiară, cu evaluarea rezultatelor prevăzută pentru 2026. Cu toate acestea, implementarea acestor măsuri se confruntă cu obstacole semnificative.
În practică, orele de educație financiară nu sunt întotdeauna predate eficient. Conform cercetărilor efectuate, doar o mică parte dintre elevi beneficiază săptămânal de aceste cursuri. Abisul dintre prevederile legale și modul în care sunt aplicate în școli subliniază necesitatea unei infrastructuri educaționale funcționale.
Un program concret pentru schimbare
În martie 2026, Asociația de Studii și Prognoze Economico-Sociale a lansat Programul Național de Educație Financiară pentru România (PNEFR). Programul încearcă să construiască infrastructura necesară pentru a îmbunătăți educația financiară. Proiectul pilot include 15 școli din București, sesiuni interactive și implicarea experților din diverse domenii. Extinderea la nivel național, programată pentru toamna acestui an, va fi un test important.
Aderarea la OCDE este un pas important, dar succesul acesteia depinde, în final, de capacitatea României de a forma o populație pregătită să înțeleagă și să gestioneze finanțele personale.
Potrivit datelor, România alocă educației 2,5% din PIB, față de media OCDE de 4,7%, iar la testele PISA 2022, se situează penultima în Uniunea Europeană.
