Academiile Română și a Moldovei despre unirea: dispariția hotarului de-a lungul Prutului nu e doar un deziderat politic

Academiile Română și Moldovenească reafirmă legătura profundă între cele două națiuni, evocând dezideratul adânc al coeziunii și identității comune

Într-un moment de reflecție asupra valorii și rolului instituțiilor academice în consolidarea identității naționale, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au emis, marți, o declarație comună remarcabilă. Documentul subliniază importanța acestor instituții în păstrerea și promovarea patrimoniului cultural și științific, dar și în întărirea legăturilor dintre cele două popoare. În același timp, declarația aduce în discuție un punct sensibil: ceea ce cei mai mulți considerau a fi o graniță de facto, hotarul artificial de-a lungul Prutului, începe, în opinia autorilor, să dispară treptat.

Reamintirea valorii instituțiilor academice și a identității comune

Semnatarii declarației, acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, și acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, aduc în discuție însemnătatea acestor organisme în păstrarea și promovarea valorilor culturale, istorice și științifice ale celor două națiuni. “Rolul fundamental al instituțiilor academice în consolidarea identității naționale și în promovarea valorilor comune nu poate fi subestimat”, se precizează în text. În context, cei doi lideri științifici insista pe importanța păstrării acestei legături puternice într-o perioadă în care diviziunile geopolitice tind să pună la încercare unitatea culturală și comunitară.

Declarația subliniază, totodată, că aceste instituții trebuie să fie “poli de stabilitate” în fața unei realități marcate de migrație, globalizare și digitalizare, aspecte care, susțin autorii, riscă să estompeze diferențele și să întărească sentimentul de apartenență la o comunitate culturală comună. În același timp, cei doi academicieni afirmă că în ultima perioadă, spațiul dintre cele două maluri ale Prutului începe să fie tot mai mult perceput ca fiind unul de unitate, dând naștere unei speranțe de apropiere durabilă.

Hotarul Prutului nu mai este de facto, însă e nevoie de implicare

Unul dintre cele mai semnificative pasaje din declarație se referă la această schimbare de paradigmă, în care granița artificială de-a lungul Prutului devine tot mai evanescentă. “Dispariția de facto a hotarului artificial de-a lungul Prutului” nu reprezință doar un fenomen geografic, ci și unul simbolic, al recunoașterii unui trecut comun și al unei identități neștirbite.

Această conștientizare vine ca răspuns la declarațiile oficiale din ultimii ani, în care unele oficialități și cadre universitare au evidențiat apropierea culturală și liminalitatea comună între români și moldoveni. Declarația comună își plasează speranța în rolul acestor instituții academice pentru a continua promovarea dialogului și proiectelor culturale care să întărească aceste legături.

Contextul geopolitic și perspectivele de viitor

La aproape trei decenii de la proclamarea independenței Republicii Moldova, această declarație aduce în prim-plan necesitatea de a reevalua și întări rolul național și cultural al acestor instituții. Într-o perioadă în care situația geopolitică din regiune devine tot mai complexă, accentul pe unitatea culturală și pe păstrarea identității comune poate deveni o punte de stabilitate.

Reprezentanții celor două academii și-au exprimat speranța ca această declarație să devină un impuls pentru proiecte și colaborări concrete, menite să mențină și să promoveze unitatea celor două popoare. În același timp, există convingerea că această apropiere culturală și intelectuală trebuie să fie sprijinită nu doar de discurs, ci și de activități concrete, educaționale, științifice și civice.

Ultimul cuvânt rămâne, însă, acela al unei comunități locale și al cetățenilor, ale căror conștientizare și spirit de unitate pot face diferența în fața provocărilor unei lumi în continuă schimbare. În final, declarația celor două academii devine un apel la menținerea și întărirea acestei comuniuni, pentru ca alongsideă a celor doi frați de pe vremea imperiilor să devină o realitate durabilă în anii ce urmează.

Ana Vasilescu

Autor

Lasa un comentariu