Rezultatele unui sondaj realizat de Federația Sindicatelor din Învățământ (FSLI) indică o nemulțumire profundă în rândul dascălilor și personalului auxiliar din sistemul educațional. Potrivit datelor, între 86 și 87% dintre respondenți afirmă că resimt intens impactul măsurilor din legea 141/2019, măsuri percepute ca fiind restrictive și care afectează direct condițiile de muncă și statutul profesional al cadrelor didactice.
Această consultare națională a fost lansată de FSLI ca reacție la nemulțumirile acumulate în rândul educatorilor, într-un context în care guvernanții au implementat reforme care au generat controverse și tensiuni în sistem. La chestionar au răspuns peste 35.000 de profesori și personal auxiliar, majoritatea membri ai FSLI, dar și reprezentați ai altor syndicatelor, precum FSE. Rezultatele indică o percepție destul de clară: legile și măsurile recente au tensionat relația dintre cadri și autorități, generând o stare de dezamăgire și nesiguranță în rândul celor care se află în prima linie a procesului educațional.
### Impactul legislației asupra condițiilor de muncă și motivării cadrelor didactice
Pentru mulți profesori, legea 141/2019 a venit cu schimbări care, în opinia lor, au diminuat semnificativ autonomia în predare și au redus posibilitatea de a-și valorifica experiența sau de a participa activ în deciziile instituționale. “Resimt puternic impactul pe care îl au măsurile din legea 141”, se precizează în răspunsurile la sondaj. În plus, mulți profesori afirmă că aceste măsuri au avut efecte negative asupra motivării lor, ceea ce se traduce în scăderea interesului pentru performanță și în creșterea nivelului de frustrare, mai ales în contextul în care salariile și condițiile de lucru sunt constant în vizorul criticii.
Această dimensiune a nemulțumirii se adaugă unui context mai larg de instabilitate și nesiguranță în sistemul de învățământ, unde reformele regionale și naționale par să nu fie suficiente pentru a răspunde așteptărilor cadrelor didactice, ci mai degrabă să le amplifice temerile legate de statut și de sustenabilitatea profesională.
### Doctor pentru sistemul educațional sau sursă de tensiuni?
Răspunsurile la sondaj pun în evidență o realitate tensionată, într-un sistem în care cadrele didactice și personalul auxiliar se simt adesea ignorate în procesul decizional. Chestionarul a fost lansat ca o inițiativă de exprimare a dificultăților întâmpinate pe linia frontului educației, în contextul în care revendicările legate de salarii, condiții și autonomie sunt tot mai frecvent enunțate.
Deși oficial, autoritățile susțin că reformele sunt necesare pentru modernizarea sistemului, reacțiile profesorilor arată o percepție de desconsiderare a drepturilor și nevoilor acestora. În plus, consultarea a demonstrat un grad mare de solidaritate în rândul personalului, dar și o anumită deschidere pentru a cere o reevaluare a măsurilor sau măsuri compensatorii.
În această etapă, autoritățile educationale trebuie să cântărească bine următorii pași. În timp ce unii experți susțin că reforma este inevitabilă și trebuie să fie fundamentală, cadrele din sistem cer ca dialogul și negocierile să fie mai transparente și mai incluzive. În ultimele săptămâni, discuțiile s-au intensificat, iar unele sindicate au reiterat necesitatea revizuirii legii 141 sau introducerii unor măsuri de protecție a intereselor personalului didactic.
Pe măsură ce protestele și demersurile sindicale își continuă cursul, evoluția situației va fi un indicator clar al maturității procesului de reformare a sistemului educațional din România. Cert este că vocea celor aflați în teren contează, iar preocupările lor trebuie să fie o prioritate pentru decidenți, dacă doresc să asigure o educație de calitate și un mediu de muncă dign.
Ultimele dezvoltări arată că discuțiile despre condițiile de muncă, salarii și autonomia în educație nu vor înceta curând, iar așteptările pentru o mai bună reprezentare și dialog continuă să fie în centrul dezbaterilor. În timp ce guvernul pare să pregătească noi pachete de măsuri, reprezentanții sindicatelor solicită abordări constructive, care să aducă în prim-plan nevoile realmente ale celor care au menirea de a forma noile generații.
