Un studiu național realizat de NN și Nutribalance a evidențiat că peste 66% dintre adolescenții români au deja obiective financiare pentru viitor, arătând o conștientizare tot mai crescută asupra importanței planificării financiare încă din perioada liceului. În același timp, rezultatele indică faptul că aproape două treimi dintre tineri înțeleg principiile educației financiare și deja își planifică economiile, deși resursele disponibile pentru susținerea unei educații financiare adecvate sunt relativ reduse.
Gândirea financiară și comportamente responsabile în rândul elevilor
Conform cercetării, 66,9% dintre elevi consideră că au o înțelegere bună a educației financiare, iar 64,9% afirmă că știu deja cum să economisească și să își planifice cheltuielile. De asemenea, 65,7% dintre adolescenți au deja un obiectiv financiar personal, cum ar fi economisirea pentru un obiect dorit sau pentru un plan viitor. Aceasta indică faptul că, încă din perioada liceului, tinerii își dezvoltă o mentalitate orientată spre responsabilitate și planificare pe termen lung.
Rezultatele arată o maturizare timpurie în gestionarea finanțelor personale, 64,3% dintre elevi spunând că pot controla impulsurile de cumpărare și pot spune „nu” cheltuielilor neplanificate. Astfel, comportamentele responsabile în consum și interesul pentru planificare financiară devin tot mai evidente în rândul acestei generații.
Studiul relevă, de asemenea, o diferență notabilă între percepțiile cadrelor didactice și cele ale elevilor. Profesorii identifică frecvent vulnerabilități financiare și emoționale ale elevilor, în timp ce tinerii tind să minimizeze dificultățile sau impactul acestora asupra performanțelor școlare. Totodată, aproape o treime dintre elevi nu au avut încă oportunitatea de a participa la programe de educație financiară.
Responsabilitatea în consum și relația cu banii
Rezultatele indică și o evoluție în managementul consumului. Peste 86% dintre elevi afirmă că nu achiziționează produse doar pentru a se integra în grup, iar 74,4% nu resimt presiuni sociale legate de deținerea obiectelor „cool”. Majoritatea tinerei spun că se simt confortabil dacă nu dețin aceleași lucruri ca și prietenii, ceea ce arată o relație echilibrată cu consumul și o tendință spre alegeri autonome.
Studiul a mai evidențiat o sensibilitate crescută a adolescenților față de situația financiară a familiei, chiar și în condiții de instabilitate economică. Aproximativ 30% dintre elevi discută des cu părinții despre bani, iar jumătate dintre aceștia se simt în largul lor în astfel de conversații.
Un elev de clasa a X-a a menționat că discuțiile despre planuri financiare și implicarea în deciziile familiei l-au ajutat să înțeleagă mai bine responsabilitatea față de banii personali. Aceste experiențe directe subliniază interesul tinerilor pentru dialogul familial și pentru a fi implicați în gestionarea resurselor financiare.
Mai mult, datele indică o preocupare pentru sănătatea emoțională și bunăstarea fizică, dar și vulnerabilități în comportamentele legate de somn și alimentație. Aproximativ 65% dintre elevi se trezesc obosiți, iar o proporție semnificativă nu doarme suficient, ceea ce afectează în mod direct starea generală de bine și performanțele școlare.
Inițiative pentru creșterea conștientizării și responsabilității financiare
Legea inițiativa, susținută de Nutribalance și NN, constă într-un program de asigurare de grup gratuit pentru părinți și profesori, membri ai Asociației Nutribalance. Acoperirea extinsă include o sumă asigurată de 10.000 de lei în caz de deces din accident și o indemnizație de spitalizare pe zi, pentru o perioadă de până la 180 de zile pe an.
Caravana educațională a proiectului va ajunge în școli din întreaga țară, având ca obiectiv crearea unui dialog deschis despre educație financiară, sănătate și bunăstare. Până în luna iunie 2025, inițiativa va implica peste 30.000 de beneficiari, incluzând elevi, părinți și profesori, în demersul de a forma o generație mai echilibrată și mai pregătită pentru provocările viitorului.
