Ziua internațională a fericirii, marcată anual pe 20 martie, devine tot mai importantă în agenda globală, având în vedere discuțiile tot mai ample despre bunăstare și calitatea vieții. Proclamată de Organizația Națiunilor Unite în 2012, această zi are ca scop promovarea ideii că fericirea nu este doar o stare individuală, ci și un obiectiv colectiv, cu impact asupra societăților și politicilor publice. Anul acesta, mai mult ca oricând, accentul cade pe relația complexă dintre tehnologie și bunăstare, și modul în care utilizarea rețelelor de socializare influențează starea de satisfacție a oamenilor, în special a tinerilor.
Rețelele sociale, între conexiune și dezbinatele beneficii
Tema din 2023 a Zilei internaționale a fericirii, anunțată pe site-ul oficial dayofhappiness.net, explorează modul în care social media poate fi atât un instrument pentru creșterea sentimentului de apartenență, cât și o cauză a problemelor legate de sănătatea mentală. Potrivit cercetătorilor, nu există o soluție universal valabilă pentru modul în care utilizăm aceste platforme, însă alegerile personale în interacțiunea online pot avea un impact real asupra stării noastre generale.
Rezultatele unui raport recent, publicat de World Happiness Report, aduc în prim-plan legătura între creșterea timpului petrecut în fața ecranelor și scăderea nivelului de satisfacție a tinerilor din anumite țări vorbitoare de limba engleză. Conform evaluărilor Gallup, tinerii din Statele Unite, Canada, Australia și Noua Zeelandă înregistrează o scădere semnificativă a satisfacției de viață în ultimii ani, cu aproape un punct pe o scară de la 0 la 10. În același timp, în alte părți ale lumii, tinerii au raportat o creștere a nivelului de bine, evidențiind variații regionale și factorii sociali care le influențează starea de spirit.
Specialiștii subliniază că utilizarea excesivă a rețelelor sociale nu poate fi atribuită exclusiv declinului bunăstării, însă dovezile indică o contribuție semnificativă, în special în Europa de Vest și diaspora anglofonă. „Riscul pentru sănătatea mentală al tinerilor crește odată cu timpul petrecut online, în special dacă interacțiunile devin negative sau dacă se pierde echilibrul între viața digitală și cea reală”, afirmă un psiholog specializat în studii asupra social media.
Topul global al fericirii, cu Finlanda în frunte
În ciuda acestor provocări, clasamentul mondial al fericirii rămâne stabil, cu Finlanda pentru a noua oară consecutiv pe locul întâi. Raportul de anul acesta plasează România pe locul 34, cu o ușoară îmbunătățire în comparație cu anul trecut, când ocupa poziția 35. În total, evaluarile s-au făcut pentru 147 de țări, luând în considerare factori precum PIB-ul per cap de locuitor, speranța de viață sănătoasă, nivelul de generozitate și nivelul corupției.
Opțiunile economice și sociale rămân esențiale pentru poziționarea în top, însă cei care analizează aceste rezultate subliniază că fericirea de durată este adesea un rezultat al unui set complex de factori. „Nu există o formulă magică pentru fericire, însă coeziunea socială, echitatea și siguranța economică joacă un rol fundamental”, explică un cercetător.
Fericirea ca obiectiv colectiv, nu doar individual
Pentru ediția de anul acesta, site-ul oficial al Zilei internaționale a fericirii a adoptat sloganul „Generozitate și afecțiune”, o aluzie clară la importanța sentimentului de comunitate și responsabilitate față de ceilalți. Filosoful american Howard Zinn, citat frecvent în discursurile despre schimbare socială, susține că „nu e nevoie să realizăm fapte mărețe pentru a schimba lumea în bine. Gesturile mici de bunăvoință, făcute de milioane, pot avea un impact uriaș”.
Între timp, ONU continuă să promoveze Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, unde fericirea este văzută ca un rezultat al eforturilor globale de reducere a sărăciei, creștere a accesului la educație și asistență medicală, precum și reducerea inegalităților și combaterea schimbărilor climatice. Această zi reprezintă, în același timp, o reafirmare a valorilor umane fundamentale și o invitație de a privi mai atent modul în care mediul digital și relațiile interumane pot fi gestionate pentru un viitor mai fericit.
